Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Astăzi se împlinesc 134 de ani de la naşterea marelui actor Constantin Tănase

O viaţă consacrată umorului şi sincerităţii : „Pleac-ai noştri, vin ai noştri, noi rămânem tot ca proştii”

Pe timpul lui, miniştrii şi politicienii conservatori sau liberali veneau la teatru ca să-i asculte cupletele, în care maestrul îi ironiza. Destul de actual, unul din cupletele sale arăta astfel:

Pe vremea lui Tănase, miniştrii şi politicienii conservatori sau liberali veneau la teatru ca să-i asculte cupletele în care maestrul îi ironiza. Azi mă tem că miniştrii sau politicienii noştri nu au timp sau nici nu ştiu că există aşa ceva. Eu, unul, îi suspectez de lipsa umorului. – See more at: http://edituramateescu.ro/2011/09/de-ce-a-murit-constantin-tanase/#sthash.1qZxWelN.dpuf
Pe vremea lui Tănase, miniştrii şi politicienii conservatori sau liberali veneau la teatru ca să-i asculte cupletele în care maestrul îi ironiza. Azi mă tem că miniştrii sau politicienii noştri nu au timp sau nici nu ştiu că există aşa ceva. Eu, unul, îi suspectez de lipsa umorului. – See more at: http://edituramateescu.ro/2011/09/de-ce-a-murit-constantin-tanase/#sthash.1qZxWelN.dpuf
Pe vremea lui Tănase, miniştrii şi politicienii conservatori sau liberali veneau la teatru ca să-i asculte cupletele în care maestrul îi ironiza. Azi mă tem că miniştrii sau politicienii noştri nu au timp sau nici nu ştiu că există aşa ceva. Eu, unul, îi suspectez de lipsa umorului. – See more at: http://edituramateescu.ro/2011/09/de-ce-a-murit-constantin-tanase/#sthash.1qZxWelN.dpuf
Pe vremea lui Tănase, miniştrii şi politicienii conservatori sau liberali veneau la teatru ca să-i asculte cupletele în care maestrul îi ironiza. Azi mă tem că miniştrii sau politicienii noştri nu au timp sau nici nu ştiu că există aşa ceva. Eu, unul, îi suspectez de lipsa umorului. – See more at: http://edituramateescu.ro/2011/09/de-ce-a-murit-constantin-tanase/#sthash.1qZxWelN.dpuf

„Ne-am trezit din hibernare / Si-am strigat cât am putut: / Sus Cutare! Jos Cutare! / Si cu asta ce-am făcut?
Am dorit, cu mic, cu mare, /Si-am luptat, cum am stiut, / S-avem nouă guvernare, / Si cu asta ce-am făcut?
Ca mai bine să ne fie, / Ne-a crescut salariul brut, / Dar trăim în săracie, / Si cu asta ce-am făcut?
Ia coruptia amploare, / Cum nicicând nu s-a văzut, / Scoatem totul la vânzare, / Si cu asta ce-am făcut?
Pentru-a câstiga o pâine, / Multi o iau de la-nceput,  / Rătăcesc prin tări străine, / Si cu asta ce-am făcut?
Traversăm ani grei cu crize, / Leul iar a decăzut, / Cresc întruna taxe-accize, / Si cu asta ce-am făcut?
Totul este ca-nainte, / De belele n-am trecut, / Se trag sforile, se minte, / Si cu asta ce-am făcut?
Se urzesc pe-ascuns vendete, / Cum nicicând nu s-a văzut, / Tara-i plină de vedete, / Si cu asta ce-am făcut?
Pleacă-ai nostri, vin ai nostri! / E sloganul cunoscut; / Iarăsi am votat ca prostii, / Si cu asta ce-am făcut?”

Pe 5 iulie 1880, într-o casă modestă din municipiul Vaslui, vedea lumina zilei Constantin Tănase, fiul lui Ion si al Elenei, doi oameni care-şi duceau traiul destul de greu, din puţinul pe care îl câştiga Ion Tănase ca laborant într-o farmacie. tanase-Familia locuia într-o casă ţărănească, situată pe strada Huşilor. De mic, Constantin, singurul copil al familiei, a fost crescut cu snoave şi poveşti spuse cu haz de mama sa, Elena..
Primul contact cu teatrul l-a avut prin frecventarea spectacolelor de la Grădina „Pârjoala”, din Vaslui, unde se juca teatru popular. Două au fost motivele pentru care Constantin Tănase s-a îndepărtat timpuriu de joaca obişnuită a colegilor săi: concertele fanfarei militare din grădina publică şi reprezentaţiile din grădina “Pârjola”. Acolo îi urmărea pe Zaharia Burienescu sau I.D. Ionescu. Astfel, Tănase a format împreună cu câţiva colegi, o “trupă”, iar drept scenă a fost ales beciul casei, unde au fost prezentate fragmente din “Meşterul Manole”, “Căpitanul Valter Mărăcineanu” şi “Constantin Brâncoveanu”. Tatăl său dorea să-l vadă “impiegat cu şapcă roşie” la CFR. În 1896, Constantin Tănase a absolvit cele patru clase gimnaziale şi, îndemnat de mama sa, a încercat să dea examen de admitere la Liceul Militar din Iaşi. tanase-cel-din-spatele-nasuluiA fost cea mai mare deziluzie a vieţii sale, dar şi întâia manifestare de revoltă. La vizita medicală, tânărul aspirant la haina de ofiţer a fost respins în favoarea unui fiu de colonel, lucru care l-a contrariat teribil, deoarece era proba la care îşi făcea cele mai puţine griji. Peste ani, în 1919, a pus bazele trupei de teatru Cărăbuș în Bucureşti, împreună cu care urma să creeze o tradiţie de teatru de cabaret/revistă pe parcursul următorilor 20 de ani.  Crezând cu adevărat în nevoia unei atitudini active în faţa răului, Constantin Tănase a promovat, la fel ca şi Bernard Shaw, ideile potrivit cărora “Sinceritatea este un pericol numai pentru ignoranţi” şi “Idealurile se aseamănă cu stelele: nu poţi ajunge la ele, în schimb te poţi orienta“.
Cât timp a fost director la “Cărăbuş”, Constantin Tănase a lansat tineri artişti, nume sonore mai târziu ca Maria Tanase sau Horia Şerbănescu. El a cultivat cupletul satiric şi cel politic. Unele surse spun că moartea i s-a tras din a spune lucrurilor pe nume, sinceritatea şi dorinţa de a arăta realitatea vrând să schimbe ceva fiindu-i ostile. constantin-tanase-jucand-in-visul-lui-tanase
Există zvonuri conform cărora actorul ar fi fost ucis de către Armata Roşie invadatoare. O altă sursă oferă informaţii de circumstanţă despre moartea sa, care par mai plauzibile. ( Blocaj renal in urma unui tratament cu 20 de aspirine/zi – ciudată indicaţia doctorului)- informaţie dată de nepotul actorului, Tănase Radu Alexandru. Potrivit acestei surse, Tănase încă mai juca în Bucureşti la un an după sosirea ruşilor şi a fost ucis din cauza satirei la adresa soldaţilor ruşi care aveau obiceiul să “rechiziţioneze” toate bunurile personale purtate la vedere, mai ales ceasuri, pe care le cereau spunând “Davai ceas“ (Dă-mi ceasul):

„Rău era cu “der, die, das” / Da-i mai rău cu “davai ceas” / De la Nistru pân’ la Don / Davai ceas, davai palton / Davai ceas, davai mosie / Haraso tovărăsie!”

După mai multe reprezentatii a fost arestat, amenintat cu moartea si i s-a ordonat să nu mai joace piesa. Dar Tănase nu era omul uşor de intimidat. În următorul spectacol a apărut pe scenă într-un pardesiu imens, cu mânecile pardesiului căptusite de sus până jos cu ceasuri de mână. constantin tanase si colegiiSpectatorii l-au aplaudat frenetic la aparitie, desi actorul nu a scos nici un cuvânt.
Apoi si-a descheiat pardesiul, scotând la iveală un ceas cu pendulă! A spus doar: “El tic, eu tac, el tic, eu tac”.
Două zile mai târziu, marele actor era mort.

Aurel Storin, cel care a participat activ la viaţa Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”  timp de peste 50 de ani, a declarat într-un interviu că aceste zvonuri despre moartea suspectă a lui Constantin Tănase nu sunt verificate. „Nu sunt dovezi în acest sens. Pe Tănase îl chinuia o boală de plămâni destul de gravă. Şi mulţi ani a dus-o pe picioare. Moartea i s-a tras de la o simplă bere. În anul 1945, pe o căldură infernală, actorul nu s-a putut stăpâni şi a băut cu poftă o halbă cu bere rece ca gheaţa. Sensibil fiind, se pare că a făcut o aprindere la plămâni. N-a trecut mult timp şi a murit.” este informaţia oferită de textierul şi scriitorul Aurel Storin.

Moartea lui Constantin Tănase a însemnat o mare pierdere la acea vreme.
Astăzi, 5 aprilie 2014, se împlinesc 134 de ani de la naşterea lui.

La Mulţi Ani, maestre, oriunde joci acum!!

Surse:

e-stiri-Net

Wikipedia

certitudinea.ro

youtube

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

35 − 32 =

Editorial

“Bran-a museum without walls!”:Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Erasmus+

31 iulie 2017

“Bran-a museum without walls!”:Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Erasmus+

Proiectul “Bran-a museum without walls!”: Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și inițiat de Asociația “I.

  • 0
  • 2.450
  • 420
  • 5.544
  • 824
  • 46.172
  • 161.950
  • 1.775.672
  • 3.663.068
  • 762.665
  • 73
  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Etimologia cuvântului “prost” şi evoluţia sensului Sunt cuvinte, în limba …
Corespondenta la redactie