Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Atenție la produsele cosmetice din comerț !! Există riscul multor îmbolnăviri sau alergii

Consumatorul din România face parte din categoria celor care consideră că dacă un produs există pe piață, atunci el nu poate fi nociv pentru că a fost testat sau aprobat, că îndeplinește anumite standarde de calitate și că în general sunt produse bune atât cele alimentare ce conțin nenumărate E-uri cât și celelalte produse, astăzi oprindu-ne la cele cosmetice. După ce am aflat de alergia produsă de un ruj cumpărat dintr-unul din magazinele din Oltenița, am stat de vorbă cu una din cosmeticiene care întâmplător studiază această problemă și am aflat că în afara anumitor cosmetice bio sau naturale, toate cosmeticele de pe piață au compuși nocivi. În plus, studii individuale au demonstrat că fardurimajoritatea cosmeticelor de renume nu declară toate ingredientele folosite, multe din acestea, extrem de nocive.
Astfel, spre exemplu Sodium Laurel Sulfate este un produs conținut de peste 90% din șampoanele existente pe piață. De fapt, acesta este „detergentul” care degresează părul. Testele au demonstrat că nu este folosit să dizolve toată „grăsimea” naturală a scalpului, aceasta având rolul de a proteja firul de păr, în contactul cu ochii poate afecta retina, țesutul apos, ducâd în unele cazuri la orbire. Cel mai periculos este pentru copii, care din cauza acestui compus pot dezvolta diverse malformații sau cataractă. Sodium Laurel favorizează absorbția altor compuși cu potențial cancerigen, irită tenul ducând la apariția eczemelor, fiind cauza iritațiilor, mătreței și eczemelor. De asemenea s-a constatat că deteriorează în timp firul de păr, producând subțierea firului. ”Nu vedeți câtor persoane și femei și bărbați le cade părul? Specialiștii au semnalat problemele producătorilor de șampoane dar cu toate acestea banul este mai important și bineînțeles că nu s-au luat măsuri pentru a renunța la acest compus.” ne spune cosmeticiana.

Benzene/ Benzoic Acid/ Benzyl Benzoate este considerat cancerigen și se presupune că este cel care produce defecte din naștere. Apoi parfumurile sintetice sub eticheta „fragrance” au compuși nocivi încorporați în ele. Potrivit unor surse on line s-a descoperit că multe case producătoare de parfumuri scumpe conțin ingrediente extrem de toxice care nu au fost declarate pe etichetă.
Mai departe aflăm despre Coal Tar de asemenea un produs cancerigen care este interzis în Uniunea Europeană, dar se folosește în șampoane anti-mătreață, antialergice și vopsele de păr. Methyl, Propyl, Butyl si Ethyl Paraben sunt folosite pe scară largă în industria de cosmetice deși s-a constatat că au produs nenumărate cazuri de iritații și formaldehydeconține cantități ușoare de estrogen. Formaldehyde este extrem de iritant asupra mucoaselor și membranelor și considerat a fi neurotoxină și cancerigen. Petroleum Distillates este interzis în Uniunea Europeană, descoperit în anumite rimeluri, rujuri, parfumuri și balsamuri de buze. Diazolidinyl Ureea și  Imidazolidinyl Urea sunt folosite pe rol de conservanți. Produc dermatita de contact și pot fi foarte toxice. Isopropanol/ Isopropyl Alcohol este un iritant al pielii și poate cauza amețeli, deviații de puls, greață. Mercur este descoperit în unele picături de ochi și de asemenea este nociv. Propylen Glycol este înlocuit cu un petrochimic sintetic, scris pe etichete PEG sau PPG. Deși firmele cosmetice afirmă că expunerea la acest substituent nu e nocivă în cantități mici, testele demonstrează că expunerea chiar și în cantități mici pe termen lung generează afecțiuni ireversibile asupra pielii sau organelor interne. Diethanolamide (DEA) și Triethanolamine (TEA) se folosesc ca agenți de curățare sau spumanți, în emulsii și cauzează iritații și roșeala pielii, cu potențial cancerigen și ca atare nocivi dacă se folosesc mult timp. Methylsothiazoline, MIT cauzeaza iritații asupra pielii și ochilor, cunoscut pentru că creează probleme neurologice. Petrolatum cauzează uscarea și exfolierea pielii și exact acele probleme pe care se presupune că le tratează. Companiile îl folosesc pentru că este extrem de ieftin și de fapt nu are nici o valoare nutritivă pentru piele. Despre Parabenii (Isobutylparaben, Butylparaben, Methylparaben, Propylparaben) s-a constatat că ridică riscul declanșării cancerului la isoproalergie-methylisothiazolinonesân,afectează glandele endocrine și favorizează infertilitatea. Coloranții sintetetici folosiți pentru a înfrumuseța aspectul cosmeticelor, alături de vopseluri de păr, apar pe etichete sub formula FD&C sau D&C urmat de numărul culorii. Mulți coloranți sintetici sunt cancerigeni și ar trebui evitați. Phthalates este nociv pentru plămâni, rinichi și ficat cât și pentru organele reproducătoare. Stearalkonium Chloride este folosit în industrie pentru a netezi materiale tari, iar în industria cosmetică la balsamurile de păr în locul unor compuși naturali extrași din plante. Este toxic și cauzează reacții alergice. PVP/VA Copolymer este folosit în fixative și alte cosmetice îmbuteliate iar specialiștii au constatat că acest compus poate fi periculos pentru plămâni mai ales la persoanele sensibile.

Dacă preferați produsele cosmetice ieftine există aceste riscuri iar magazinele de duzină asta și comercializează. Orice produs care nu folosește ingrediente naturale conține una sau mai multe din substanțele enumerate mai sus, se poate verifica oricând acest lucru, deși există firme producătoare de cosmetice care folosesc aceste substanțe nocive și de multe ori nu le menționează pe etichete. Atât medicii cât și cosmeticienele ne sfătuiesc să folosim produse bio fie că vorbim despre vopsea pentru păr, parfumuri, crème, fixative, rimel, gel de duș sau balsamuri, fond de ten, rujuri sau farduri. Chiar dacă prețul este mai piperat puțin, sănătatea noastră este mult mai importantă.

Elisabeta Genoa

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

47 − 37 =

Editorial

“Bran-a museum without walls!”:Proiect finantat de Uniunea Europeana prin Programul Erasmus+

27 februarie 2017

“Bran-a museum without walls!”:Proiect finantat de Uniunea Europeana prin Programul Erasmus+

Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și inițiat de Asociația “I.R.I.

  • 3
  • 7.619
  • 812
  • 9.019
  • 778
  • 59.472
  • 190.780
  • 1.587.097
  • 2.968.941
  • 665.450
  • 129
Corespondenta la redactie