Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Când iei viața peste picior, îți pune piedici

Când iei viața peste picior, îți pune piedici.

Cele mai obositoare zile sunt cele în care nu ai nimic de făcut.

Te-ai întrebat vreodată câte mâini au făcut pâinea, pe care, cu una singură, o duci la gură?

N-am cerut vieții nimic. Tot ce am avut, i-am smuls. Și tot ce n-am avut, mi-a furat.

Ultimii ani din viață, trăiesc din primii.

Fiecare inimă are podul ei cu vechituri, pe care nu se îndură să le arunce niciodată, dar le scutură din când în când.

Lanțurile au redactat definiția libertății.

Banuiala e serviciul de spionaj al oamenilor neinarmati pentru viata.

Cand ti-e dor de cineva, sa nu inchizi ochii. O sa-ti fie si mai dor.

Cand mi-a murit primul caine, l-am plans ca pe-un prieten. Si cand mi-a murit primul prieten, am urlat ca un caine

Prostul nu se prezinta. Se divulga.

Omul acesta a implinit 70 de ani de cand mai bine nu se nastea.

Era atât de zgârcit  încât noaptea lătra în curte ca să facă economie de câine.

Omul are trei varste: nevarstnic, matur si trecut sau necopt, copt si rascopt

Cel mai mare nu este cel mai inalt, ci acela care iese deasupra

Fara mana omului, omenirea ar fi trait in patru labe

Focul sacru nu se aprinde cu chibrituri

Numai covoarele se nasc sa fie calcate in picioare

Florile fara parfum n-au caracter

Tablourile lui Aman nu vorbesc. Recita.

Tudor Musatescu

Are un talent deosebit in a crea spatiul perfect in care personajele sale sa evolueze cat mai natural. In marea familie a elitelor din Arges ramane pentru nemurire musceleanul Tudor Musatescu, prin Tudor Musatescuvirtutile sale scriitoricesti de poet, prozator, ziarist si, cu deosebire, dramaturg descendent din inegalabilul I.L. Caragiale.

El s-a nascut in com. Matau, de langa Campulung-Muscel, la 22 februarie 1903 si a murit in Bucuresti, la 4 noiembrie 1970. Tudor Musatescu se mandrea ca „in realitatea mea de baiat al lui domnul avocat Alexandru Musatescu (cand primar, cand prefect, cand deputat) si – peste… si dincolo de toate – domnul senator Alexandru – cea mai populara si mai iubita figura a orasului” (Suvenir din Campulung) si al Elenei Vladescu, fiica unui mare proprietar din Muscel, de la care se pare ca mosteneste darul umorului sanatos. Clasele primare si trei clase secundare le-a facut la Gimnaziul „Dinicu Golescu” din Campulung-Muscel.
In perioada primului razboi mondial, familia senatorului Musatescu se refugiaza la Iasi, iar in 1919 se stabileste la Bucuresti, unde Tudor isi continua studiile la Liceul „Sf. Sava”, apoi urmeaza Facultatea de Drept si Facultatea de Litere (franceza si latina) din cadrul Universitatii din Bucuresti. Isi da licenta in anul 1924 si activeaza, pentru scurta vreme, ca profesor. Nu era omul care sa stea linistit la catedra. Succesele repurtate ca autor dramatic ii vor permite sa se dedice exclusiv literaturii, gazetariei si boemei. Tudor-Musatescu
Inca din liceul campulungean si-a exersat condeiul literar prin reviste proprii (Ghiocelul, Zori de ziua, Muguri) si colaborand la „Revista copiilor si tineretului”, „Romania”, „Scena”, dar adevaratul sau debut literar poate fi remarcat in 1923, cu piesa „Focurile de pe comori”, scrisa in limba franceza si jucata la Paris. Intr-o nota biografica consemneaza: „Iubesc doua orase: Campulungul in care m-am nascut si Parisul in care am deschis ochii”.
A colaborat la numeroase reviste si publicatii, pe unele chiar le-a condus, consemnand in paginile lor „portia” de umor pregatita cititorilor si semnata cu pseudonim sau cu numele adevarat. Ca umorist si-a castigat notorietatea literara cu volumele de schite vesele: „Nudul lui Gogu” (1927) si „Ale vietii valuri” (1932).

Teatrul ramane marea pasiune a autorului. In 1928 iese la rampa cu piesa „Pantarela”, comedie in patru acte, Teatrupremiata de Asociatia criticilor dramatici. In 1931 iese pe scena cu vodevilul „Sosesc deseara” (comedie satirica usoara, intercalata cu unele cuplete muzicale), reprezentata in mai multe teatre din tara. Piesa care l-a consacrat ca dramaturg si care a avut un succes rasunator a fost comedia in trei acte „Titanic Vals” (1932), cu care s-a deschis stagiunea din 1932/’33 la Teatrul National din Bucuresti. Au urmat multe alte piese de teatru, din care mai consemnam pe cele mai frecvente in repertoriile teatrelor din tara: „Escu” (1933, in care prezinta evolutia personajelor din „Titanic Vals”), „Licurici” (1935), „Chestiuni de familie” (1936), „Visul unei nopti de iarna” (1937, film in 1946), „Profu’ de franceza” (1947), „Geamandura” (1950, scoasa repede din repertoriu, fara motive) si altele. Insusi dramaturgul marturiseste ca a scris 113 piese originale si peste 300 adaptari, localizari, traduceri, prelucrari etc. A scris si in colaborare cu vestitul regizor Sica Alexandrescu peste zece piese de teatru (Figura de la Dorohoi, Sinaia la domiciliu, Birlic, Teoria cocosului si altele). A tradus din dramaturgi straini si a realizat adaptari dupa alte piese de teatru romanesti sau straine.
Istoria literaturii romane ii consemneaza si romanul „Mica publicitate” (1935), un roman comic „scris in scopul distrugerii spiritului, tratand decaderea unei vaduve de colonel, care s-a lasat jefuita de slabiciuni erotice de feluriti escroci sentimentali” (G. Calinescu). Ii datoram vol. „Fiecare cu parerea lui” (1970), alcatuit din „musatisme” pe care le-a publicat multi ani la rand in revista „Contemporanul”. La acest volum se adauga un „Dictionar umoristic al Tudor Musatescu 1limbii romane”, in care satirizeaza „betia de cuvinte, agramatismele, falsii intelectuali, impostorii vremii sale” (I. Focsa). Cand a criticat sau a ridiculizat, nenea Tudorica, cum il alintau colegii, a facut-o cu blandete, dintr-o infinita dragoste fata de om si cu o imensa incredere in natura sa perfectibila: „Eu fac parte dintre scriitorii care n-au scris pentru sertarele lor si nici n-au trait in turnuri de fildes… Eu am trait pe Pamant si-am scris pentru oameni, pentru locuitorii lui”.

Sursa: Prof. Daniel DEJANU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

93 − 92 =

Editorial

“Bran-a museum without walls!”:Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Erasmus+

31 iulie 2017

“Bran-a museum without walls!”:Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Erasmus+

Proiectul “Bran-a museum without walls!”: Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și inițiat de Asociația “I.

  • 0
  • 1.546
  • 309
  • 4.598
  • 747
  • 97.781
  • 217.280
  • 1.743.631
  • 3.388.670
  • 718.571
  • 48
  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Cum este corect – “veleităţi” sau “calităţi” ? Frecvent, în …
Corespondenta la redactie