Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Dans, premii, voie bună, aplauze, la Ziua Rromilor Oltenița, aprilie 2016

Pe 8 aprilie se sărbătoreşte Ziua internaţională a romilor, o dată aleasă după organizarea primului Congres al romilor de pretutindeni, care s-a desfăşurat la Londra în 1971. Roata cu spiţe „chakra“ a fost adoptată atunci ca simbol al etniei romani. Tot atunci a fost adoptat, ca Imn internaţional al romilor, cântecul „Gelem, gelem”. În versiunea de atunci, cântecul era al cântăreţei şi actriţei Olivera Vuco, din cunoscutul film iugoslav al anilor ’60 „Am întâlnit şi ţigani fericiţi“.
Tot în 1971 a fost adoptat şi steagul internaţional al romilor. Steagul are jumătatea de jos verde – simbol al câmpurilor înverzite şi jumătatea de sus albastră – simbol al cerului senin.

Steagul TiganilorLa mijlocul steagului este o roată, care simbolizează soarta şi nomadismul tradiţional, în relaţie cu spaţiul originar, al Indiei. De atunci, au avut loc mai multe congrese mondiale ale romilor, având ca scop standardizarea limbii romani, obținerea de compensații pentru suferințele din al doilea război mondial, imbunătățirea situației educaționale, revendicarea drepturilor civile ale romilor, păstrarea culturii și limbii romani.

Ziua RromilorOrganizația Rromii Activi Oltenița a celebrat Ziua Rromilor duminică, 10 aprilie, printr-un program artistic, la care au participat copii și tineri din Oltenița, elevi de la școli generale și licee.
În cadrul programului, câteva dintre elevele merituoase de etnie rromă din Oltenița au prezentat scene din viața rromilor, au vorbit celor prezenți în Sala Mare a Primăriei despre portul rromilor, despre istoria lor, oferind fragmente de viață nomadă:

Tinerele fete prezintă prima atestare documentară de existență a rromilor (1068), numiți la acea vreme țigani. De asemenea, țiganii erau numiți diferit de cei cu care intrau în contact. Prima declarație a libertății sclavilor a fost făcută la 1848. Plecare rromilor din India s-a făcut în secolul al III-lea. Sunt amintiți și lăutarii:

Urmează aplauzele :

Un recital la orgă a uimit publicul din Sala Primăriei. Doi copii talentați pregătiți de Liliana Bârneață au făcut deliciul auditoriului:

Și pentru că multe cuvinte se pot împleti frumos ca într-un joc ritmic de strofe, poezia nu a lipsit. Și cine o poate recita mai frumos decât un copil ?

Nu au lipsit momentele vesele oferite de sufletele sincere de copii :

Valsul, tangoul, însoțite de ritmuri latine, sunt stiluri ce reușesc oriunde ne-am afla să ne atragă atenția. Trupa de dans Vali Stanciu a oferit cele câteva clipe de relaxare muzicală pe ritm clasic și variantă latino. Rapide sau sclipitoare, stilurile se identifică cu eleganța și flexibilitatea :

Cel mai frumos și armonios joc al mișcării se conturează pe scenă la copii. Trupa de dans Vali Stanciu atrage atenția, micuții fiind pe cât de atrași de farmecul dansului, al ritmului, pe atât de talentați și gingași. În lumea copiilor, dansul este ca o joacă :

Dansurile ţigăneşti sunt alerte şi ritmate, ele pot fi jucate cu măiestrie de tineri sau adulți, cele mai multe dintre ele aduc voie bună în jur. În comunitățile de rromi, un astfel de dans s-ar combina foarte bine cu fumul de sub cazanul cu tocană și strălucirea nomadă împletită cu distracția. Pe scena Sălii Primăriei, tinerii au încercat să redea cât mai bine atmosfera rromă. Dansul tigănesc este un imens vocabular non-verbal al comunicarii și comportamentului comunității de rromi :

La spectacolul artistic dedicat Zilei Rromilor s-au remarcat elevii Școlii Dimitrie Ghica, coordonați de profesor Vasilica Ciocea.

Ziua Rromilor 10 aprilie 2016
Participanții au fost răsplătiți cu diplome dulciuri și jucării, cu volume de cărți despre minoritățile rrome, cărți de literatură în limba română și limba engleză.

Organizatorul evenimentului a fost Fane Petrescu prin Organizația Rromi Activi. Printre invitați s-a aflat și consilier Cristiana Drăgan, profesor la două instituții de învățământ din Oltenița și Budești.

Minoritatea romă din România (cunoscuți popular și ca țigani roma – în limba romani) constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România.
Primul document care atestă o prezență țigănească pe pământ românesc este actul emis în 1385, de Domnul Țării Românești, Dan I, prin care acesta dăruiește Mânăstirii Tismana un domeniu, pe care trăiesc și 40 de sălașe de țigani robi. Nicolae Iorga era convins că veniseră odată cu invazia mongolilor din 1241-1242. După ce tătarii s-au retras, țiganii au rămas ca robi, in curțile boierești sau pe domeniile mânăstiresti. În februarie 1856 se elibera ultima categorie de robi din Țara Românească, cea a ţiganilor aflaţi în proprietatea particularilor, prin ”Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatul Ţării Româneşti”. Cu doar câteva luni înainte de această dată o lege similară se dăduse şi în Moldova. Robia rromilor a fost desfiinţată în Moldova la 23 decembrie 1855 de domnitorul Gri­gore Ghica Vodă, iar la 20 februarie 1856 domnitorul Barbu Ştirbei a decretat dez­robirea rromilor în Ţara Ro­mânească.

Mestesuguri RromiUn studiu făcut de artoteca.ro ne prezintă meseriile romilor:

Geambaşii
Ocupaţie: Comerţul cu cai.
Specific: Au fost şi rămân specialişti în „întinerirea“ şi vindecarea cailor.

Vătraşii
Ocupaţie: Diverse munci pe lângă curţile boiereşti sau mănăstiri; agricultura.
Istoric: Ţiganii de „vatră“ au fost legaţi de pământ dinainte de dezrobire şi de reforma agrară din 1864. După emancipare, mulţi ţigani fără meserie şi fără lot au intrat în familia vătraşilor.
Specific: Romii „de vatră“ şi-au pierdut primii modul de viaţă tradiţional şi limba.

Lăutarii
Ocupaţie: Muzica.
Istoric: Lăutarii sunt un neam desprins din vătraşi pe la mijlocul secolului al XX-lea.
Specific: Lăutarii din mediul rural cântau la sărbători şi erau agricultori zi de zi. La oraş, erau mai specializaţi şi trăiau mai uşor. Unii dintre cei mai talentaţi au ajuns artişti consacraţi.

Rudarii
Ocupaţie: Căutarea şi prelucrarea aurului, a lemnului moale şi culesul fructelor de pădure.
Istoric: De pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când găsirea aurului a devenit tot mai anevoioasă, s-au
dedicat prelucrării lemnului.
Specific: Rudarii sunt descendenţii străvechilor aurari din India. Sunt cunoscuţi şi sub denumirile de
băieşi, lingurari, blidari.
Cocalarii
Ocupaţie: Fabricau obiecte din oase de animale (piepteni, mânere, ornamente etc.)
Istoric: După ce, odată cu industrializarea, produsele lor n-au mai avut căutare, majoritatea cocalarilor
s-au orientat, devenind în special gunoieri sau negustori de fulgi şi vase de bucătărie.
Specific: Cocalarii sunt cel mai probabil urmaşii prelucrătorilor de fildeş din India.

Spoitorii
Ocupaţie: Spoirea (cositorirea) de vase; cerşitul.
Istoric: După colectivizarea forţată începută în anii ‘50, cei mai mulţi au devenit agricultori.
Specific: Sunt urmaşii romilor veniţi din Turcia.
Erau printre cei mai săraci ţigani; călătoreau în căruţe cu coviltir, trase de bivoliţe.

Florarii
Ocupaţie: Comerţul cu flori.
Istoric: Sunt un neam relativ nou, care a apărut şi s-a dezvoltat rapid în perioada interbelică.
Specific: |n prezent, florarii sunt cea mai omogenă categorie de romi, relativ bogată.

Fierarii
Ocupaţie: Confecţionarea de unelte şi obiecte din fier.
Istoric: Au deţinut monopolul prelucrării fierului în tot Evul Mediu. În secolul al XX-lea, mulţi au devenit
agricultori sau muncitori în industrie. După ’89, puţinii fierari rămaşi la sate lucrează iar căruţe şi unelte.
Specific: Au fost înstăriţi, printre primii sedentarizaţi, dar şi printre primii care şi-au pierdut limba.

Căldărarii
Ocupaţie: Confecţionarea de căldări, tigăi, oale, alambicuri etc. din tablă de aramă şi din aluminiu.
Istoric: De la începuturi au trăit în corturi, călătorind în căruţe colorate. Mulţi şi-au păstrat stilul tradiţional de viaţă până foarte recent. Au fost sedentarizaţi ultimii.
Specific: La căldărari se păstrează poziţia de bulibaşă (şef) şi practica judecării (kris) de către
bătrâni ai comunităţii.

Gaborii
Ocupaţie: Comerţ, tinichigerie, profesii moderne.
Istoric: Sunt romi ardeleni, care şi-au luat numele după proprietarul moşiei unde au lucrat.
Specific: Bărbaţii îşi poartă cu mândrie celebrele pălării negre. Nu este un neam cu o meserie anume.

Argintarii
Ocupaţie: Confecţionarea de podoabe.
Istoric: Excelenţi meseriaşi, au reprezentat o elită a neamurilor ţigăneşti. În prezent mai sunt foarte puţini în Teleorman, Bucureşti, Ialomiţa şi Tulcea.
Specific: În cadrul comunităţii se practică încă judecata şi căsătoria tradiţionale.

Ursarii
Ocupaţie: Dresau urşi.
Istoric: Strămoşii lor au fost magicieni, dresori, saltimbanci etc. În Evul Mediu, colindau satele şi
oraşele cu ursul, câştigându-şi traiul. După ce meşteşugul a dispărut, la începutul secolului trecut, ursarii au învăţat din meseriile altor neamuri.
Specific: După sedentarizare, s-au aşezat în grupuri relativ compacte, păstrându-şi limba şi tradiţiile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

− 3 = 2

Editorial
  • Haosul dictaturii sărăntocilor și baricada rezistenței

    Haosul dictaturii sărăntocilor și baricada rezistenței

    Laura Suzeanu S-au jucat cu focul. Pentru un ordin. Ordin care a ascuns foarte posibil multe promisiuni, de viitor. Dar de fapt obediența specifică lipsei de orizont, cel mai sigur pentru salariul primit, cel din banii statului. Care Stat cine este? Cine este, domnilor jandarmi, aduși, cărați, intoxicați cu minciună, …...citeste »

Oltenița, la mâna PSD: După hectare întregi de terenuri înstrăinate, Țone continuă campania de vânzare

26 martie 2018

Oltenița, la mâna PSD: După hectare întregi de terenuri înstrăinate, Țone continuă campania de vânzare

Laura Suzeanu Pentru Țone vânzarea a orice se poate în Oltenița, de la terenuri, la spații și imobile sub diverse regimuri, a devenit preocuparea primordială, chiar vitală. După ce în ședința ordinară a Consiliului Local de luna trecută Hotărârea privind vânzarea unui spațiu comercial din Hala Oltenița nu a trecut, perseverent cum îl știm când este vorba de anumite proiecte nevotate în ședințe, primarul Petrică Țone a repus pe ordinea de zi Hotărârea. O fi repetiția mama învățăturii, dar aici depinde și ce se repetă, dar și ce se învață.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Mameluc – sensul şi originea cuvântului Mameluc, în timp ce …
Corespondenta la redactie