Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Importanța unei zile de 9 mai: Trei evenimente dintr-un foc

Ziua Europei, Ziua Independenţei proclamată în 1877 şi Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial 1945 – sunt motivele de sărbătoare pentru poporul român, în ziua de 9 mai.

Proclamarea independentei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranitatii otomane. În acea zi memorabilă, Mihail Kogâlniceanu, declara în Parlamentul țării: ‘suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare’. Independența astfel proclamată trebuia consfințită și apărată pe câmpul de luptă spre a putea fi impusă forţelor militare turceşti și recunoscută apoi de puterile europene.

Al doilea eveniment se referă la ziua de 9 mai 1945, zi în care Aliaţii din cel de-al doilea război mondial au obținut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagrații din istoria continentului european.

Cel de al treilea eveniment este ZIUA EUROPEI.  În fiecare an, la 9 mai, se serbează Ziua Uniunii Europene, pentru a marca istorica declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state.

Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985

Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE). Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România, şi ulterior Croaţia.
Printre evenimentele de diplomaţie publică şi culturală care au loc cu acest prilej se numără manifestările comune organizate sub egida preşedinţiei Uniunii Europene: mese rotunde, expoziţii de carte şi fotografii, proiecţii de filme artistice şi documentare, distribuirea de materiale promoţionale despre ţările europene. Acţiunile dedicate sărbătoririi acestei Zile europene continuă pe tot parcursul lunii mai.
Ziua Uniunii Europene nu înseamnă numai data de naştere a proiectului european, ci şi o zi a bucuriei de a fi împreună, o zi a voinţei de solidaritate, o zi a marii comunităţi din care fac parte toţi cetăţenii UE. Poate fi definită, astfel, ca ziua cetăţenilor unei ‘Europe Unite’, care s-a construit de-a lungul deceniilor ca o unitate în diversitate.

Fundamentele Uniunii Europene, ce se aflau în servieta lui Schuman, au apărut într-un moment în care omenirea s-a speriat de ea însăşi.

Pe 8 mai 1950, în gara din localitatea franceză Metz, se urca în tren Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei la acel moment. Doar câteva ore îl despărţeau de una dintre cele mai grele misiuni pe care le-a avut vreodată un om de stat european. În mai puţin de 50 de ani muriseră peste 100 de milioane de oameni. La 5 ani după terminarea războiului, Europa trecuse prin câteva momente care puteau reaprinde oricând conflagraţia. Un nou război era văzut destul de probabil de majoritatea cetăţeniilor de pe acest continent. Schuman, care călătoarea către Paris, avea la el planul care urma să aducă pacea în Europa. Era la a opta ciorna. Nu Schuman era autorul lui, ci Jean Monnet, omul care reuşise să găsească o formulă prin care făcea războiul între europeni imposibil. Dar pentru asta avea nevoie de un politician care să poată vorbi cu toate părţile interesate şi să îi convingă pe toţi că planul putea să aibă succes. Aici intervenea ministrul de externe francez. Ăsta era rolul lui Schuman. Practic, Jean Monnet, tehnocratul genial, avea nevoie de Robert Schuman, politicianul genial. Prima oară trebuia să convingă întreg guvernul francez, pentru a putea vorbi in numele lui. După aceea, Germania de Vest trebuia sa fie de acord. De asemenea, trebuia văzut dacă europenii mai credeau că pacea mai este un concept plauzibil sau o utopie, dacă urmau să susţină proiectul sau nu.

Mai pe scurt, multe puteau merge rău

Imediat cum ajunge la Paris, pe 9 mai, Schuman are o întâlnire cu membrii guvernului francez, ocazie prin care le prezintă propunerea și le cere sprijinul politic. Planul era cel puțin curajos. Robert Schuman se bate pentru fiecare idee și deși au fost momente, pe parcursul ședinței, în care se părea că totul se va nărui, premierul de atunci, George Bidault, îi garantează lui Schuman întregul sprijin al cabinetului pe care îl conducea. Practic, Franța susținea planul unei Europe unite. Acum urma testul publicului. Imediat după ce obține acordul guvernului francez, Schuman convoacă o conferință de presă la Quai d’Orsay, sediul ministerului de externe de la Paris.

Sala aleasă este Salon d’horloge. Ora aleasă, 18

Nimeni nu se aştepta la ceva deosebit. Credeau că va fi un anunț banal. De altfel, atâtea declarații răman uitate. Fie pentru că reprezintă doar o serie de platitudini, fie pentru ca impactul lor asupra istoriei este egal cu zero.
Robert Schuman nu știa exact dacă declarația lui va însemna ceva în istoria Europei. Cu siguranță, spera. Dar până la urmă, planul lui pentru pacea europeană abia trecuse de guvernul francez și mai erau atâtea obstacole în față. Din nou, multe puteau merge prost.
“Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice“. Așa începe una dintre cele mai importante declarații ale secolului trecut. Schuman avea să prezinte ideea lui Jean Monnet de a face războiul imposibil.
Dupa Tratatul de la Maastricht din 1992, Uniunea Europeană ia naștere. Schengen, moneda euro, cetățenia europeană, toate aceste concepte sunt o garanție a tratatului de atunci.
Astăzi, Uniunea Europeană este prima economie a lumii, cu un produs intern brut de 13.900 miliarde de euro (Statele Unite au un PIB de aproximativ 13.400 miliarde euro, iar China 8.695 miliarde euro). Serviciile reprezintă o pondere de 71 % din PIB, în timp ce industria contribuie cu 24%, iar agricultura cu 1,6%.
Forța de muncă de 231 milioane de oameni îi conferă un avantaj economic și militar extraordinar. Chelutielile militare ale Uniunii Europene sunt de 192 miliarde euro, pe locul 2 după Statele Unite ale Amercii. Numărul militarilor activi este de 1,5 milioane oameni. Forța armatelor Uniunii Europene este formată din 546 de vase, 2.488 avioane și 7.695 de tancuri. De asemenea, Europa are 398 milioane de utilizatori de internet, locul 2 în lume. Uniunea Europeană este cel mai mare importor și exportator din lume. 16 % din totalul importurilor la nivel global revin UE, în timp ce 15% din exporturi. Problemele cele mai mari ale Europei în momentul de față sunt de ordin demografic. În 1900, populația Europei reprezenta 25% din populația lumii. Astăzi reprezintă doar 7%. Fertilitatea a scăzut îngrijorător de mult. În 1994, populația Europei între 0-29 ani era 40,6%  din total, astăzi populația între 0-29 ani reprezintă 33%. Asta arată că Europa îmbătrânește. Și o face repede. Vârsta mediană a populației europene este de 42,2 ani. Între 2014 și 2080, numărul persoanele ce vor atinge 80 de ani se va dubla.
Rata de fertilitate în Europa a ajuns la 1,58. Cea mai mare rată de fertilitate este în Franța, 2,01, în timp ce la polul opus se află Portugalia, cu 1,23.
Europa are nevoie de o rată de fertilitate de cel puțin 2,1 pentru a rămâne la același nivel de populație.
Dacă nu a mai fost niciun razboi în Europa în ultimii 66 de ani, este și datorită Declarației Schuman și a Uniunii Europene ce a decurs din ea. (Surse: zf. ro, ziarulunirea.ro)

 

Editorial

Oltenița, la mâna PSD: După hectare întregi de terenuri înstrăinate, Țone continuă campania de vânzare

26 martie 2018

Oltenița, la mâna PSD: După hectare întregi de terenuri înstrăinate, Țone continuă campania de vânzare

Laura Suzeanu Pentru Țone vânzarea a orice se poate în Oltenița, de la terenuri, la spații și imobile sub diverse regimuri, a devenit preocuparea primordială, chiar vitală. După ce în ședința ordinară a Consiliului Local de luna trecută Hotărârea privind vânzarea unui spațiu comercial din Hala Oltenița nu a trecut, perseverent cum îl știm când este vorba de anumite proiecte nevotate în ședințe, primarul Petrică Țone a repus pe ordinea de zi Hotărârea. O fi repetiția mama învățăturii, dar aici depinde și ce se repetă, dar și ce se învață.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Cum este corect ați sau a-ți (vorbit, înțeles, etc.)? Omofonele aţi si a-ţi se …
Corespondenta la redactie