Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Infernul și Paradisul: Karamazovii – hotarul nestatornic al patimii

“Dostoievski ne este absolut indispensabil. (…)Acest Shakespeare al romancierilor își înzestrează personajele cu o intensitate a trăirii pe care doar operele Marelui Will au atins-o și, în plus, le face să poarte povara rușinii, un lucru pe care Shakespeare nu a fost capabil să-l realizeze.” (Harold Bloom)

Infernul şi Paradisul revelate de Dostoievski aparţineau de mult experienţei umane (Dante, Calderon, Shakespeare, Racine). Dostoievski scormonește zonele obscure ale existenței și descoperă o lume ireală, tulburătoare pe care o așază în pagini de carte. Până la el, oamenii care pătrundeau în aceste zone întunecate nu aveau conştiinţa că participau la o valoare, că acțiunea lor are o semnificaţie profund umană. Dostoievski restaurează preceptele acestei experienţe demetrice.

Regizoarea Nona Ciobanu este atrasă de faptul că Dostoievski are curajul să rezolve problema plecând de la datele ei primordiale: omul singur, faţă în faţă cu destinul, cu neantul și propune spectatorului, de astăzi, o atentă lectură scenică în recenta montare de la Teatrul Mic. Așadar, Karamazovii de Horia Lovinescu și Dan Micu, în regia Nonei Ciobanu, construită ca un decupaj cinematografic, aduce în prim-plan lumea în care suferința este necesară, este asumată și devine mântuitoare.

Spectacolul este o incursiune în universul paradoxal al Karamazovilor, un spațiu polivalent, în care personajele se-ntâlnesc atât cu Dumnezeu, cât și cu diavolul. Destinul eroilor este pătat de sânge, iar patimile le rod fiecare părticică omenească, precum demonii (lăuntrici) istovesc ființele – nelăsând omul să devină Om. Roși de îndoieli, precum buștenii de carii, cei cinci Karamazovi sunt în căutarea Adevărului, cu toate că sufletul unora dintre ei e prea pângărit pentru a fi în stare să-l capete. Toți cinci: trei fii legitimi (Ivan, Dimitri și Alioșa), un paria (Smerdiakov) și tatăl (Feodor) – seducătorul măscărici – se pândesc unul pe altul. Moartea dă târcoale ca un erete din înălțimi. Suferința, înghesuită între pereții mobili ai unui spațiu de joc aflat într-o metamorfoză continuă, e izbăvitoare și aducătoare de Lumină.

Nona Ciobanu are “îndrăzneala” de-a fi modernă cu subtilitate. Sobrietatea construcției scenice este perfect adecvată tonului și atmosferei labirintice din opera dostoievskiană, iar regizorul oferă libertate și rigoare – în egală măsură – în transpunerea “filmică” destinată “scândurii”. Imagini de forță, datorate scenografiei (Peter Košir, Nona Ciobanu) și costumelor (Doina Levintza) ajută la crearea unei ambianțe specifice lumii desprinse din paginile alese (dramatizarea după romanul Frații Karamazov de F.M. Dostoievski, texte din Biblie, Arghezi    și Emil Brumaru).

Montarea se dovedește o puternică reverberare în actualitate a suitei de texte preferate de regizor. Aici, spectacolul de teatru este văzut ca un sistem de vase comunicante; găsim culoare tenebroase în care neliniștea e născută din nerecunoaşterea forţelor puse în joc. Conceptele de dreptate şi nedreptate, păcatul şi vina sunt strâns legate unele de altele. Polifonia sumbru carnavalescă, de sorginte slavă, cu unele accente orientale, îmbracă straie negre-roșu-albe și ne călăuzeşte printre abisurile fiinţei omeneşti.

În spațiul, destul de meschin, al sălii Atelier de la Teatrul Mic, în condițiile unei multitudini de tablouri, decorul – format din schelete de camere suprapuse, ziduri, întretăiate de un păienjeniș  de scări, decupate în prim-planuri de spoturile reflectoarelor  – a fost o soluție ingenioasă și eficientă. Efectul mișcării acestor grilaje este surprinzător, cu mult mai bogat în sensuri decât lasă (inițial) să se întrevadă. Rugină, carcase metalice, țevi, lemn – toate se îngemănează și devin acel loc (ce lesne poate fi o Rusie de secolul XIX sau un subtil univers high-tech – biblioteca lui Ivan) în care lumina filtrată poate revela iubirea sau devoala ascunzișuri aducătoare de moarte. Demersul regizoral cultivă imaginea scenică atent compusă, în care prim-planul și planul general sunt alternate sau dibaci suprapuse, iar proiecțiile video întregesc gândul regizoral. Trupa de actori își dă întreaga măsură, dovedind aptitudinea (mai rar întânită în zilele noastre) de a acționa ca grup unitar, lăsându-și spațiul necesar performanțelor individuale.

Spectacolul Karamazovii șfichiuiește simțurile, sfidând impulsurile, căutând o receptare cerebrală. Pilda bobului de grău, din Prolog, devine apelul la smerenie, la renașterea spirituală, fiindcă: “Cel care își iubește propria viață mai mult decât orice, cel care își apără propria personalitate, acela le va pierde, iar cel care le va dărui, le va face să trăiască veșnic.”

Karamazovii

de Horia Lovinescu şi Dan Micu
După romanul Frații Karamazov de F.M. Dostoievski

Regia și adaptare: Nona Ciobanu
Scenografia: Peter Košir , Nona Ciobanu
Costume: Doina Levintza
Light-design: Iulian Bălțescu
Muzica originală: Vasile Șirli
Pregătirea muzicală: Nadia Trohin

Distribuţia

Marian Râlea – Feodor Pavlovici Karamazov, Străinul
Cristi Iacob – Ivan Feodorovici Karamazov
Radu Zetu – Dimitri Feodorovici Karamazov
Rareş Florin Stoica – Alexei Feodorovici Karamazov, Stavroghin
Bogdan Talasman – Smerdiakov
Oana Albu – Rakitin, Procurorul
Ion Lupu – Pan Minisialovici, Kirilov, un călugăr
Simona Mihăescu – Grușenka
Gabriela Iacob – Katerina Ivanova
Avram Birău – Miusov, Svidrigailov
Petre Moraru – Grigori, Starețul Zosima, un petrecăreț, Președintele Curții
Alina Petrică – Liza, Judecătorul

Sursa:
webcultura.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

11 + = 14

Editorial

“Bran-a museum without walls!”:Proiect finantat de Uniunea Europeana prin Programul Erasmus+

27 februarie 2017

“Bran-a museum without walls!”:Proiect finantat de Uniunea Europeana prin Programul Erasmus+

Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și inițiat de Asociația “I.R.I.

  • 2
  • 1.208
  • 248
  • 5.631
  • 880
  • 36.655
  • 161.043
  • 1.511.364
  • 2.823.651
  • 647.233
  • 450
Corespondenta la redactie