Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Inginerii castori – constructori de baraje de apă cu dinții de ferăstrău

Castorii sunt animale semi-acvatice, recunoscute pentru dinții lor puternici, cu care adeseori reușesc să doboare copaci groși, ca și cum i-ar tăia oamenii cu drujba. Totodată sunt recunoscuți pentru barajele uimitoare construite de către ei pe cursul unui râu.

CastorulCastorii sunt animale nocturne, care se reproduc în mijlocul iernii, gestația având loc pe o perioadă de 128 de zile; femelele castor nasc până la 5-8 pui. Aceste animale sunt monogame. Pot ajunge la o greutate de 30 de kilograme și o înălțime de 95 centimetri. Culoarea blănii lor este brună –roșiatică.

Unde trăiesc castorii?

Castorii fac parte din regnul „Animalia”, ordinul „Rodentia”, familia „Castoridae”. Specii actuale sunt: „Castor canadensis” (Castorul Canadian), întâlnit în America de Nord și „Castor fiber”, întâlnit în Asia și Europa. Aceste două specii nu sunt compatibile genetic, deoarece castorul canadian are 40 de cromozomi și cel european are 48 de cromozomi. Cel mai cunoscut castor este cel canadian, pe una dintre monedele canadiene regăsindu-se acest rozător.

Cu ce se hrănesc castorii?

Rozători semi-acvatici, castorii nu se hrănesc cu pește. Consumă papură, nuferi sau alte plante marine.

Castorii ingineri

Cu dinți puternici și cozi impresionante pentru bătucirea pământului, castorii sunt buni constructori de baraje, canale, colibe în care trăiesc. O familie de castori construiește un baraj de acumulare pe o distanță de aproximativ 400 de metri. În ciuda calităților lor speciale, pe uscat sunt animale vulnerabile în fața posibililor prădători. Un habitat proiectat de inginerii castori are rolul de a le asigura protecție, siguranță și hrană.

Pentru a transporta buștenii sau copacii ronțăiți, castorii se folosesc de cursurile de apă, transportându-i pe canalele construite de către ei. Din pietre, copaci și crenguțe mici utile pentru împletituri, pietriș, pământ bătătorit cu coada lor mare și lată, neacoperită de blană, castorii creează baraje și diguri rezistente. De obicei, aceste diguri sunt favorabile și celorlalte specii de animale, păsările având un loc în plus pentru cuibărit. Curenții de apă sunt stăviliți prin aceste baraje, speciile de pești putându-se dezvolta mult mai bine într-un habitat creat de castori.Castor

Un baraj de apă construit de castori care a atras atenția cercetătorilor este cel din Parcul Național Wood Buffalo din Canada, pe o distanță de aproximativ 850 de metri. Distanța dublă față de un baraj normal a determinat zoologii să ajungă la concluzia că în acest habitat trăiesc mai multe familii de castori care și-au unit forțele în realizarea acestui baraj impresionant de mare.

Dacă barajul este locul de activitate, „vizuina” este locul în care castorii dorm sau se odihnesc. Aceste căsuțe-colibe  pot ajunge și până la 3 metri înălțime și sunt construite pe malul lacului, din crenguțe împletite, lut, frunze, cu intrarea pe sub apă.

Castorii cu dinții de ferăstrău

Castorii, datorită dinților lor puternici, reușesc să doboare un copac, chiar cu diametrul de 20 de centimetri, ronțăindu-l.

Cine sunt prădătorii castorilor?

Castorii sunt vânați atât de către lupi, urși, pume, cât și de către om, pentru blana lor și glandele lor, cele din urmă fiind folosite în parfumerii sau în industria farmaceutică. În cazul unui pericol apropiat, ca semnal de alarmă pentru ceilalți membri ai familiei, castorii plesnesc cu coada de apă, avertizându-și semenii. Ei pot sta sub apă până la 15 minute.

În România specia dispăruse, dar a revenit după două sute de ani în Delta Dunării.

Surse : descopera.ro, youtube.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

+ 2 = 5

Editorial

“Bran-a museum without walls!”:Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Erasmus+

31 iulie 2017

“Bran-a museum without walls!”:Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Erasmus+

Proiectul “Bran-a museum without walls!”: Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și inițiat de Asociația “I.

  • 0
  • 2.158
  • 407
  • 5.870
  • 1.169
  • 126.501
  • 220.245
  • 1.740.170
  • 3.376.631
  • 716.677
  • 459
Corespondenta la redactie