Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Meșteșugurile încă nu au pierit: La Potcovăria lui Nea Gheorghe, caii se încalță autentic

În multe țări din lume îndeletnicirea de potcovar este pe cale de dispariție sau nu mai există. În România, fierarii și potcovarii, meșteșugari care reprezentau odinioară satele noastre, mai lasă din loc în loc câte o amprentă, din ce în ce mai rară este adevărat, fiindcă tinerii din ziua de astăzi nu doresc să învețe meserii tradiționale. Astfel că, aceste meserii, vechi în România de sute de ani, mai sunt pe ici pe colo folosite de cei care au învățat la rândul lor de la părinți sau bunici.

Gheorghe Voicu este din Stancea, comuna Spanțov, județul Călărași. Meșteșugarul ne povestește cum a moștenit el îndeletnicirea asta de la tată, iar tatăl de la străbuni. Meșterul este cel mai căutat din această zonă pentru talentul său de a lucra potcoave, aplicarea acestora pe copita cailor reprezentând o măiestrie. Nea Gheorghe este trist fiindcă nu are cui lăsa moștenirea asta și crede că se va pierde tradiția. El spune că tot ce e rămas de la bătrâni trebuie păstrat, doar că în zilele noastre kitch-ul înlocuiește din păcate tradiționalul, lucrul de calitate, lucrul autentic.
În potcovăria lui din mijlocul satului, Gheorghe Voicu lucrează de zor la încălțarea cailor. Cu cleştele de foc, la aproape 1000 de grade, nea Gheorghe răsuceşte drugul de fier incandescent din vatra de lângă nicovală. De fapt forja lui nea Gheorghe funcționează electric, fiindcă, ne spune el, după o operație pe care a suferit-o, a schimbat modul de pornire a mașinăriei.


Tinerii oltenițeni care l-au vizitat pe Gheorghe Voicu la fierărie au văzut ce poate crea un potcovar, au încercat să vadă ce simți când practici acest meșteșug.

Potcoava trebuie să fie uniformă, spune nea Gheorghe fiindcă, în sens contrar, calul şchioapătă și nu-i bine. Potcoava este o piesă în forma literei U care este confecționată de obicei din oțel și care este prinsă prin caiele de copita calului pentru a-l proteja în timpul mersului. Potcoava protejează animalul de lovituri, frecare cu solul, înțepături, uzură, rupturi ale copitelor.

Un atelier de potcovărie care se respectă trebuie să aibă musai o nicovală, un ciocan, apoi câte un baros, o lingură de curățat impuritățile strânse în copita calului, un ciocan rotund pentru netezirea copitei, un ciocan ascuţit pentru executat găurile în care se introduc caielele, un ciocan de încovoiat fierul din care se confecţionează potcoava, un ciocan de prelucrare a fierului incandescent pe nicovală, raşpile (pile pentru șlefuirea copitei), caiele. Un potcovar curăţă mai întâi copita calului de pământ şi pietre, „tunde” „unghia” crescută a copitei, apoi aşează potcoava după ce s-a răcit, pentru a nu arde copita. Fierul potcoavei se lucrează la o temperatură între 700 şi 1000 de grade, apoi se bate pe nicovală cu ciocanul de prelucrare a fierului incandescent (bandhamer) şi se încovoaie cu ciocanul de încovoiat fierul din care se face potcoava (falthamerul).

Tinerii participanți la demonstrația lui Gheorghe Voicu au căpătat o experiență în plus, au admirat vechea meserie a fierarului. Unii dintre ei declară că vor veni mai des la Stancea fiindcă au ce învăța.

Cu meseria de potcovar nu te îmbogățești dar nici nu mori de foame, spune nea Gheorghe, om la 77 de ani trecut prin multe necazuri în viață. Un potcovar priceput pregăteşte mai multe sortimente de potcoave destinate cailor de diferite tipuri şi dimensiuni, bunăoară, potcoave de „coseală” pentru animale cu o călcătură ieşită din comun, apoi potcoave de „ţăcăneală”, care produc un sunet deosebit pe drumuri asfaltate, destinate în speţă unor cai de paradă sau de trăsură sau birjă. Potcoavele de „gheaţă”, care mai poartă şi denumirea de „mâţă”, cele „bătrâneşti” sau „ţigăneşti” se aplică peste cele obişnuite, pentru a preveni alunecarea pe timpul iernii pe polei.


Fără fierari și meseria de forță, lumea nu ar fi progresat. Datorită lor și a lucrului de fierărie, caii au contribuit la progresul societății prin modul cum au fost folosiți la comerț și la alte activități.

Proiectul ”Păstrarea identității rome în Oltenița” este sprijinit de Ministerul Culturii din România, cu scopul promovării valorilor minorității rome.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

+ 5 = 12

Editorial

“Bran-a museum without walls!”:Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Erasmus+

31 iulie 2017

“Bran-a museum without walls!”:Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Erasmus+

Proiectul “Bran-a museum without walls!”: Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și inițiat de Asociația “I.

  • 1
  • 1.049
  • 251
  • 4.200
  • 575
  • 27.033
  • 131.894
  • 1.739.221
  • 3.506.367
  • 738.027
  • 643
  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Este corect “notorietate publică”? Structura notorietate publică este într-atât de …
Corespondenta la redactie