Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Pastila de gramatică

Adverbul – greşeli frecvente în scriere şi în exprimarea orală (I)

Adverbul, despre care toată lumea, care a parcurs nişte ani de şcoală, a învăţat, la orele de gramatică, cel puţin lucrurile de bază, este cauza unor greşeli frecvente, atât în exprimarea orală, cât şi în cea scrisă. Pentru un vorbitor nativ de limba română, folosirea corectă a limbii, în diversele contexte de comunicare, ar trebui să fie un automatism, dar realitatea demonstrează că este nevoie permanent să ne îngrijim de sănătatea limbajului, alterat din grabă, din ignoranţă, din neglijenţă sau mimetism.

Adverbul (a cărui denumire vine din latinescul adverbium, fr. adverbe), după cum se ştie, este o parte de vorbire neflexibilă (adică nu îşi schimbă forma pentru a exprima diverse raporturi gramaticale), care poate însoţi un verb, un adjectiv sau un alt adverb, pentru a arăta caracteristica unei acţiuni/stări/însuşiri sau timpul, locul, modul, scopul, cauza/împrejurarea în care se petrece o acţiune, ca în exemplele următoare: Merge repede/ Soseşte mâine/ Răspunde sigur/ Are o privire destul de ageră/ Nu aude deloc etc.

O categorie de greşeli legate de adverb se referă la ortografierea acestora, mai exact este vorba de cuvinte/structuri omofone (se pronunţă la fel, dar se scriu diferit, având sensuri diferite, în funcţie de context), ca în exemplele următoare:

Altădată/altă dată – primul este un adverb, cu sensul de odinioară/cândva (de exemplu, “Altădată oamenii erau mai cinstiţi”); a doua structură – altă dată – este o locuţiune adverbială, însemnând “cu altă ocazie/în altă împrejurare (“Altă dată vei fi mai atent la detalii”)

Decât/ de cât – decât, scris într-un cuvânt, se foloseşte ca adverb, de abicei în enunţuri care exprimă o comparaţie (“Ea este mai frumoasă decât tine”) sau cu valoare de conjuncţie (“Au venit mai mulţi decât ne aşteptam”); când adverbul decât se utilizează ca sinonim pentru numai/doar, este obligatorie forma negativă a verbului (“Nu au venit decât cei invitaţi”); scris în două cuvinte, de cât are valoare de prepoziţie + pronume/adjectiv pronominal (“De cât timp e nevoie pentru a ajunge la gară?”);

Demult/de mult – prima formă este sinonimă cu “odinioară”, a doua este o locuţiune adevrbiala cu înţelesul “de vreme îndelungată” (“Basmele s-au născut demult”/”Nu ne-a mai dat niciun semn de mult”);

Deodată/de o dată – aceste două omofone se deosebesc în scris, primul, adverb, însemnând “simultan, brusc”, structura a doua (prepoziţie + articol + substantiv) având sensul de “dată calendaristică” (“Vorbeau toţi deodată”/”Mai este nevoie de o dată pentru a o trece în agenda de lucru”);

Deoparte/ de o parte/pe de o parte – adverb/prepoziţie + articol + substantiv/locuţiune adverbială utilizată în corelaţie cu “pe de altă parte” (“Stătea deoparte şi asculta”/ “Această lege nu a fost susţinută decât de o parte a populaţiei”/”Pe de o parte îi înţeleg atitudinea, pe de altă parte, nu”);

Nicicum/nici cum, nicicând/nici când, niciunde/nici unde – această serie cuprinde forme scrise într-un cuvânt, cu valoare de adverb, şi forme ortografiate în două cuvinte, cu înţeles diferit. Se poate reţine uşor modalitatea de ortografiere, memorând un exemplu de felul : Nicicum, nicicând şi niciunde nu voi fi de acord cu aceste condiţii, adică nici cum crezi tu, nici când aţi vrea voi şi nici unde v-ar conveni.

Adverbele în componenţa cărora intră elementul ori (la început sau la sfârşit) se scriu întotdeauna într-un cuvânt – oricum, orişicum, oriunde, orişiunde, oricând, orişicând, oriîncotro, alteori, deseori, rareori etc. Nu fac parte din această categorie locuţiunile adverbiale de felul de câte ori, ori de câte ori, ale căror elemente componente se simt separate în vorbire, prin pauzele dintre ele;

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

53 + = 62

Editorial
  • Țară, țară de vânzare!...Că ostași nu mai avem!

    Țară, țară de vânzare!…Că ostași nu mai avem!

    Laura Suzeanu ”– Să ştii, toar’şu Dej, că vine ea şi vremea noastră! – Da’ ce-ţi veni, bă Nicule, aşa deodată? Te-a bătut iar savanta sau ai început să crezi în obscurantisme? – Am semnele mele, toar’şu Dej. – Ce semne, mă? Alea de ţi le-am făcut io cu tovarăşii …...citeste »

Oltenița, la mâna PSD: După hectare întregi de terenuri înstrăinate, Țone continuă campania de vânzare

26 martie 2018

Oltenița, la mâna PSD: După hectare întregi de terenuri înstrăinate, Țone continuă campania de vânzare

Laura Suzeanu Pentru Țone vânzarea a orice se poate în Oltenița, de la terenuri, la spații și imobile sub diverse regimuri, a devenit preocuparea primordială, chiar vitală. După ce în ședința ordinară a Consiliului Local de luna trecută Hotărârea privind vânzarea unui spațiu comercial din Hala Oltenița nu a trecut, perseverent cum îl știm când este vorba de anumite proiecte nevotate în ședințe, primarul Petrică Țone a repus pe ordinea de zi Hotărârea. O fi repetiția mama învățăturii, dar aici depinde și ce se repetă, dar și ce se învață.

Corespondenta la redactie