Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Pastila de gramatică

Etimologii populare

Termenul etimologie se refera la originea unui cuvant existent in limba. De exemplu, in limba romana, etimonul cuvantului soare este latinescul sol, -lis, cuvantul om provine din lat. hommo, apa, din lat. aqua, drag, din sl. dragu, prieten, din sl. prijateli, fular, din fr. foulard etc. Etimologia populara este fenomenul lingvistic prin care se denatureaza forma sau intelesul unui cuvant mai putin cunoscut (este cazul, de regula, al unor imprumuturi neologice), din cauza ca unii vorbitori ai limbii respective nu ii cunosc sensul, dar sesizeaza asemanarea formala cu un cuvant cunoscut. Este evident ca un cuvant, a carui forma este generata de o etimologie populara, este incorect, nenumarate exemple fiind prezente in comediile lui I.L. Caragiale, care a exploatat la maximum aceasta sursa a comicului de limbaj : personajul Ghita Pristanda, de pilda, din « O scrisoare pierduta », se plange mereu ca are « Famelie mare, renumeratie mica, dupa buget », cuvantul renumeratie fiind rezultatul unei etimologii populare, creat sub influenta unui cuvant cunoscut – numararea (banilor) – si a neologismului remuneratie, care inseamna retributie. Nae Catavencu, personaj din aceeasi piesa de teatru, ii numeste pe bucuresteni « capitalisti » (cu sensul gresit de « locuitori ai capitalei »), pe baza unei smilitudini formale intre « capitala » si « capitalisti » s.a m.d.

Exista, insa, si in limbajuil curent, nenumarate exemple de etimologii populare. Iata cateva :

Brusculada (incorect)/ busculada (corect), cu sensul de inghesuiala, aglomeratie – primul termen (incorect) a aparut prin asocierea cu un cuvant cunoscut – brusc – etimologia populara fiind favorizata de atractia/ confuzia paronimica.

Taras-grabis (incorect)/ taras-grapis (corect) – a doua forma, cea corecta, inseamna anevoie, cu mare greutate. Confuzia s-a produs din cauza asemanarii cu termenul graba.

Arcolada (incorect)/ acolada (corect) – etimologia populara are ca suport asemanarea fonetica a primei parti a cuvantului acolada cu arc.

Filigram (incorect)/ filigran (corect) – filigram a aparut ca urmare a asemanarii cu gram. Forma corecta – filigran – inseamna lucratura artistica din fir de aur si argint, in giuvaergie.

A ştrangula (incorect)/ a strangula (corect) – prima forma, hibrida, este urmare a contaminarii cu substantivul ştreang. In realitate, a strangula nu este un derivat de la ştreang, ci provine din lat. strangulare (a sugruma, a inabusi).

Revindecari (incorect)/ revendicari (corect) – primul termen a aparut sub influenta arhicunoscutului vindecare, fara a avea insa nimic in comun cu acesta, ca sens, revendicare insemnand cerere, solicitare, actiunea de a revendica.

« Cei trei muşchetari » (incorect)/ « Cei trei muschetari » (corect) – cei mai multi vorbitori de limba romana pronunta gresti titlul cunoscutului roman al lui Alexandre Dumas, facand o conexiune fonetica intre muşchi si muschetari (soldati din Evul Mediu, inarmati cu muscheta).

Etimologia populara sta si la baza unor jocuri de cuvinte, frecvente in limbajul colocvial, utilizate cu intentie umoristica (si care nu intra in categoria greselilor), tradand doar o anume inventivitate lingvistica, mai mult sau mai putin inspirata : reciporc (reciproc), scrumbiera (scrumiera), boliclinica (policlinica), derutati (deputati), scarbiciu (serviciu), tembelizor (televizor), lipsus (lapsus) etc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

49 − = 41

Editorial

Oltenița, la mâna PSD: După hectare întregi de terenuri înstrăinate, Țone continuă campania de vânzare

26 martie 2018

Oltenița, la mâna PSD: După hectare întregi de terenuri înstrăinate, Țone continuă campania de vânzare

Laura Suzeanu Pentru Țone vânzarea a orice se poate în Oltenița, de la terenuri, la spații și imobile sub diverse regimuri, a devenit preocuparea primordială, chiar vitală. După ce în ședința ordinară a Consiliului Local de luna trecută Hotărârea privind vânzarea unui spațiu comercial din Hala Oltenița nu a trecut, perseverent cum îl știm când este vorba de anumite proiecte nevotate în ședințe, primarul Petrică Țone a repus pe ordinea de zi Hotărârea. O fi repetiția mama învățăturii, dar aici depinde și ce se repetă, dar și ce se învață.

Corespondenta la redactie