Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Perla : minunea din adancuri

Stim cu totii povestea cu firul de praf care patrunde in interiorul scoicii si da nastere minunatelor sfere pretioase. Adevarul despre formarea perlelor este „un pic” altul. „Vinovat” de formarea naturala a perlelor este un organism care paraziteaza molustele(de pilda, anumiti viermi spiralati). In momentul in care „intrusul” isi face Margaritarsimtite intentiile, molusca foloseste singura ei aparare: mantaua. Mantaua este organul care acopera tot Perlainteriorul molustei/stridiei si secreta nacrul/sideful. Acesta se depune in straturi peste parazit, il acopera si ….gata perla! Cu perlele de cultura, lucrurile nu sunt asa diferite cum ar putea sa para la prima vedere-principiul e acelasi: un tehnician specializat, plaseaza in apropiere de gonada molustei, o mica sfera obtinuta din valva „gazdei” si o parte din mantaua acesteia. In cateva zile, bucatica de manta va degenera, dar nacrul va incepe sa cresca in jurul ei. Cam asa iau nastere perlele de cultura. Perlele de apa dulce provin de la moluste care traiesc in aceste ape si au ca particularitate, faptul ca pe suprafata lor sferica lumina se refracta in culorile curcubeului. Stridiile care traiesc in ocean, sau in lagune protejate, dau nastere perlelor de apa sarata.Stiati sau nu, stridiile care produc perle (Pinctada mazatlantica/maxima..etc) pot secreta intre 3 si 4 straturi concentrice de nacru pe zi; un asemenea strat nu masoara mai mult de un micron-a 1000-a parte dintr-un milimetru. E nevoie de aproximativ doi ani ca „nucleul”(sfera obtinuta dintr-o mica bucata de valva) sa fie acoperit de cel putin 1 milimetru de nacru. Se considera de calitate, o perla de cultura care are mai mult de 0,8 mm de nacru..Pana la recoltare, molustele/stridiile petrec intre 3 si 6 ani in fermele de perle.
Japonezul Makimoto Kokichi este cel care, in 1896 a patentat „tehnica” obtinerii perlelor „la comanda”. Si uite cum, la sfarsitul secolului al XIX lea si inceputul sec al XX lea, intr-un interval de numai 50 de ani , perlele – pana nu de mult apanajul exclusiv al elitelor conducatoare, devin accesibile tuturor(teoretic!).
NaturalDe obicei de culoare alba, perlele pot fi insa colorate in galben, verde, albastru, maro, rosu sau Perle naturalenegru.
Perlele negre (cunoscute si sub denumirea de Perle negre tahitiene) sunt foarte apreciate datorita raritatii lor. Faptul ca nu pot fi produse in masa se datoreaza deteriorarii starii de sanatate a molustei si/sau faptului ca aceasta nu a supravietuit procesului „tehnic” sau , pur si simplu respingerii „grefei” (nucleul introdus chirurgical) ori a sensibilitatii vis-a-vis de schimbarile climatice.
Combinatia de luciu, culoare, marime, netezime si simetrie este cea care confera valoare fiecarei perle in parte. Fara sa fie absolute sau unice, comerciantii de perle considera drept „standard ” doua sisteme de sortare – sistemul AAA-A (calificativul AAA revenind perlelor de cea mai buna calitate) si sistemul A-D (sistemul tahititan); nu trebuie sa pierdem din vedere ca vorbim totusi de niste sisteme „indulgente”, care lasa loc interpretarilor si aprecierii personale. Indiferent de sistemele arbitrare de apreciere, este incontestabil faptul ca perlele poseda forta aceea intrinseca de fascinare proprie naturii si nu e de mirare ca, de-a lungul timpului au fost investite cu puteri magico-religioase sau ca li s-a atribuit origine divina.

Publicitate

Perla naturala este un obiect rotund din sidef cu duritatea cuprinsa intre 3,5–4,0. Este o combinatie intre carbonat de calciu (aragonita, calcita), cristale care determină prin interferenta luciul perlei şi o substanta organică proteică complexa „Conchin“ respectiv „Conchiolina”. Culoarea perlei este determinata de temperatura apei si de mediul în care a trait scoica.
Perlele sunt amintite în China (2206 de ani i.Hr). ca facand parte din plata tributului regelui Yu. In perioada antica cele mai pretuite perle proveneau din Persia şi India. In lumea musulmana perla era corelata cu simbolul femeiii virgine iar la curzi era considerat embrionul care se dezvolta în uterul matern. Perlele erau pretuite si de romani sau grecii antici find numite „margarita“  simbolizand persoana iubita. In China perlele reprezentau bogatia, întelepciunea, demnitatea si puterea; in India prolificitatea – erau considerate si simbol al lacrimilor, iar macinate se consuma ca afrodiziac, pe cand in Japonia ele însemnau noroc. In evul mediu li se va atribui un simbol sacral, ca semn de dragoste fata de Dumnezeu ele fiind amintite în Noul Testament.


Perlele obţinute în fermele de scoici marine, crescute în lagune sau golfuri, sunt mai scumpe decât cele de apă dulce, dintr-un motiv obiectiv: o scoică perliferă marină poate fi însămânţată doar cu câte un singur fragment de ţesut (care declanşează procesul de formare a sacului perlier, locul unde se va forma perla) ataşat unei mici sfere lustruite, făcută din cochilie de scoică; va produce, aşadar, o singură perlă.
În schimb, scoicile perlifere de apă dulce sunt mult mai productive: o însămânţare multiplă va duce la formarea mai multor perle în aceeaşi scoică.

Mai există câteva specii de moluşte – de data aceasta melci – care dau naştere unor perle mai puţin obişnuite, rareori utilizate, dar care au valoare estetică şi chiar comercială, pentru cei ce ştiu să le preţuiască.
Perlele acestor melci nu sunt, în general, sidefii, ci au o înfăţişare cu totul aparte – par făcute din porţelan, cu un luciu fin şi în culori delicate – nuanţe pastelate de galben, roz sau portocaliu.
Marii melci marini Melo melo (din Oceanul Indian – foto) şi Strombus gigas (din Atlantic) produc astfel de perle-rarităţi.

 

Melo melo

Perlele se formeaza în natura, procesul de formare nefiind clarificat complet. Presupunerea ca un fir de nisip ajuns în scoica ar determina formarea perlei începe sa fie respinsa tot mai mult de oamenii de stiinta. Jochen Schlüter, seful muzeului mineralogic din Hamburg presupune ca raspunzator de formarea perlei ar fi celulele epiteliale ranite al scoicii, care sufera de boala parazitara, scoica cautand neutralizarea parazitului prin invelire cu sidef.
In prezent, aproape 100% din perlele vandute sunt perle de cultura, singura deosebire fata de perlele descoperite accidental (si extrem, extrem de rare) este faptul ca acestea din urma nu contin nucleu adaugat de om, ci se formeaza de exemplu in jurul unui bob de nisip intrat in scoica. Insa ambele tipuri de perle sunt perle naturale, si nu artificiale.

Surse: www.boutiqueperle.ro, www.121.ro, www.descopera.ro

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 + 4 =

Editorial

“Bran-a museum without walls!”:Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Erasmus+

31 iulie 2017

“Bran-a museum without walls!”:Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Erasmus+

Proiectul “Bran-a museum without walls!”: Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și inițiat de Asociația “I.

  • 0
  • 756
  • 224
  • 5.270
  • 873
  • 35.876
  • 156.895
  • 1.800.767
  • 3.764.842
  • 778.095
  • 334
  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Cum se scrie „Majestate” sau „maiestate”? „La mulți ani, Majestate!”, „Astăzi, Maiestatea sa …
Corespondenta la redactie