Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Salonul Naţional de Plastică Mică Brăila 2017, ediţia a XVIII-a

Critic de Artă
Ana Amelia Dincă

Vernisajul Salonului Naţional de Plastică Mică, ediţia  XVIII-a, Brăila , 2017, a avut loc sâmbătă, 3 iunie, ora 12,00, la Galeriile de artă Brăila. Au fost prezenţi expozanţi, aparţinând filialelor U.A.P. din ţară, Răzvan- Constantin Caratănase, membru pentru teritoriu al Consiliului Director al U.A.P. din România, care a prezentat mesajul lui Gheorghe Dincan, vicepreşedinte pentru teritoriu al U.A.P. din România, dar şi opinia personală privind modul cum exigenţa profesională ar fi trebuit să se resimtă în naraţiunea simezei. Alături de acesta, Marius Barb Barbone, preşedintele Filialei de pictură a U.A.P. Bucureşti, a prezentat cuvântul său salutar pentru un eveniment de anvergură cum este acesta. Din altă perspectivă, criticul de artă Maria Stoica a remarcat modul cum fiinţa artistului ca entitate spirituală se relevă în fiecare lucrare expusă. Pictorul Gheorghe Mosorescu, preşedintele U.A.P., Filiala Brăila, a fost premiat cu Diploma de Excelenţă din partea U.A P. România, pentru demersul său de impact naţional şi pentru şansele oferite, în mod egal, tuturor celor care au dorit să participe la acest salon de plastică mică.
Pentru bunul mers al organizării, o contribuţie importantă a avut-o inclusiv doamna Luminiţa Alexandra Mosorescu, menţionată cu aprecierile cuvenite.
Pe măsură ce au trecut anii, Salonul Naţional de Plastică Mică de la Brăila a devenit un eveniment de renume în arta actuală. Acest lucru ni-l mărturiseşte numărul mare de participanţi, calitatea lucrărilor şi aria vastă de acoperire stilistică şi teritorială.
Compoziţiile sunt temperate, necontaminate de problemele conceptuale avangardiste, care ar putea să zdrâncine demersurile plastice ale artiştilor, aceştia păstrând măsura nuanţelor figurative şi nonfigurative, moderne şi postmoderne ale viziunii lor. Tehnicile variate cerute de ramurile şi speciile artistice abordate au exprimat forţa creatore a plasticienilor mai tineri sau mai experimentaţi, lăsând la vedere un spectacol al picturii, gravurii, graficii, sculpturii, tapiseriei, obiectului parietal sau volumului tridimensional. Conceptul sau mai obiectiva observare a realului se finalizează, în fiecare exprimare, cu interpretări care mai de care mai incitante.

Modalităţile de exprimare consacrate susţin concepţiile personale asupra interpretării cosmosului imediat asupra exerciţiul de atelier, asupra felul de integrare în lume a fiinţei fiecărui artist, determinând  viziuni provocatoare pentru ochiul care priveşte cu plăcere bijuteriile Salonului Naţional de Plastică Mică de la Brăila, fără să fie agresat de vreo dilemă a contemporaneităţii. Ideea de frumos devine evidentă, convenţionalitatea trasmite mesaje, sugerează faptul existenţei, derivă din principii estetice, devine iluzorie, definind identitatea creatoare a fiecărui expozant prin expresii vizuale inedite. Mobilitatea spirituală, definind identităţile creatore ale salonului, se reflectă în aranjamentele structurale ale imaginilor, dând dovada profesionalismului şi potenţialului creator al artistilor români şi exteriorizând trăirile lor din zona mentalului. Legătura strânsă cu şcoala românească de artă, cu direcţiile europene ale domeniului şi, mai mult decât atât, afişând rezultatul talentului apărut la suprafaţă în urma muncii asiduie de zi cu zi, fapt detectabil inclusiv în această expoziţie, care promovează arta de mici dimensiuni, având aceleaşi conotaţii estetice, care pot conduce exerciţiul plastic la cotele sale maxime, participanţii la eveniment evocă un segment al tendinţelor manifestate în momentul actual în arta noastră.
În invitaţia coordonatorului de prioiect, Gheorgeh Mosorescu, putem citi faptul că între cei 228 de expozanţi îi regăsim pe vechii noştrii prieteni, profesori ai Universităţilor de Arte din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Oradea. Salutăm prezenţa multor tehnici de exprimare artistică reprezentate de nume recunoscute in arta plastcă (in ordine aleatoare, aşa cum îmi vin acum în minte, nu după o listă construită): gravură – Zuzu Caratănase, pictură – Letitia Oprisan,   sculptură –  Mircea Roman, tapiserie: fire textile înfaşurate pe ştraifuri de carton – Mihai Moldovanu, volumetrie – Nicu Zimbroianu, imprimare liberă – Daniela Frumuseanu, haute-lisse – Lucia Puscasu, obiect-instalaţie – Marcela Larionescu, colaj textil cu obiecte – Hasegan Miruna, pictură – Irina Florescu, pictuă religioasă – Constantin Tudor, fotografie procesată – Teodor Radu Pantea, foto – Kalman Sztrharszky, xilogravură – Florin Pînzariu, monotipie – Gabi Marica, aqua tinta – Ibrahima Keita, sculptură – bronz – Vasile Soponariu, metal sudat – Popa Valentin, print digital – Ioana Avram, pictură pe lemn –  Relu Bitulescu, desen pe pânză –  Eugenia Dragoi-Banciu, pate de verre – Mihai Hlihor, tehnică digitală – Diana Andreescu, ceramică – Irina Ionescu si încă… Am spicuit, aleator, câteva nume pentru secţiuni  prezente în salon. Numele sunt multe, lucrările alese.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 + 6 =

Editorial

“Bran-a museum without walls!”:Proiect finantat de Uniunea Europeana prin Programul Erasmus+

27 februarie 2017

“Bran-a museum without walls!”:Proiect finantat de Uniunea Europeana prin Programul Erasmus+

Schimb de tineri finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+ și inițiat de Asociația “I.R.I.

  • 3
  • 1.244
  • 250
  • 5.631
  • 880
  • 36.691
  • 161.079
  • 1.511.400
  • 2.823.687
  • 647.235
  • 199
Corespondenta la redactie