Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Simpozion la Oltenița dedicat Unirii Principatelor Române / Alexandru Ioan Cuza – întemeietorul statului modern

Laura Suzeanu

Simpozion Cuza (2)Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.
Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.
La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.
Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.

Harta aproape Mica UnireLa Oltenița, simpozionul dedicat acestui important eveniment din istoria României a creat mediul unei întâlniri culturale și pe teme ce au făcut referire la împrejurări, la chestiuni interne bazate pe documente dar și despre viața unui domnitor considerat de unii pe cât de patriot pe atât de cotroversat din cauza viciilor și slăbiciunilor sale ce s-au regăsit în viața administrativă de conducător al țării.
Sub emblema Muzeului Civilizației Oltenița, Biblioteca Orășenească a găzduit întâlnirea profesorilor de istorie Constantin Hociotă, Mircea Sofian, Nicolae Mavrodin, Liliana Niculiță cu oltenițeni și presa pentru a marca momentul din 24 ianuarie al Unirii lui Alexandru Ioan Cuza.

Eleva Onuși Andreea, de la clasa a XI-a C (Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu„ Oltenița – Profil Filologie) a prezentat un material complex power point, despre derularea evenimentelor și influențele de politică externă ce s-au învârtit în jurul evenimentului din 1859

Prof. de istorie Nicolae Mavrodin vorbește despre trei dintre puterile europene care nu doreau unirea României. Deși Marea Britanie nu era chiar un stat antiunionist, totuși a avut o opoziție: ”Imperiul Otoman, care era cel mai important rival al acestei uniri, era principala piață de desfacere a produselor britanice. Lovind în intreresele Imperiului Otoman, loveau în interesele economice. Marea Britanie a vrut întotdeauna să câștige foiarte mult de pe urma comerțului cu Imperiul Otoman. În schimb cele două Imperii absolutiste Imperiul Otoman și cel Habsburgic se opuneau Unirii, pentru că unirea însemna desprinderea acestor teritorii din aceste doup imperii”:

Mavrodin mai vorbește despre reformele lui Cuza care au fost benefice pentru societatea românească, dar nu și pentru Occident, acestea nefiind în folosul marilor puteri, de aceea s-a pregătit și ”monstruoasa coaliție”, când Cuza a fost silit să abdice, în seara zilei de 11 spre 12 februarie 1866:

Profesorul Mircea Sofian a considerat că trebuie pomeniți și înaintașii perioadei, fiindcă legătura  aceasta este importantă. Unirea nu s-a făcut dintr-o dată, consideră profesorul Sofian. Acesta își exprimă indignarea față de felul în care autoritățile române de la Revoluție încoace, au o atitudine negativă față de istoria patriei și față de realizările culturii românești. Acesta consideră gestul un atac fără precedent asupra istoriei:

Profesorul Constantin Hociota ne oferă o perspectivă istorică cu totul inedită. Acesta prezintă trecutul nostru din acea perioadă sub emblema ”Alexandru Ioan Cuza între vulnerabilități și împliniri”. Constantin Hociotă consideră că Alexandru Cuza rămâne figura principală a Unirii Principatelor: ”Domnul Unirii…a fost bine modelat de imaginarul popular în forme exemplare…și s-a bucurat de o lumină suficient de puternică de a îndepărta de el unele umbrele unor neîmpliniri sau unor greșeli”. La această îndepărtare a contribuit și regimul comunist, consideră ilustrul profesor:

Profesorul Hociotă descrie momentul în care a fost desemnat candidat al Partidei Naționale la domnia Moldovei:

Ioan Cuza a făcut secularizarea și a amânat conflictul cu Patriarhia. Greșeala făcută de Cuza a fost aceea că mânăstirile pământene au fost lăsate fără niciun venit. A fost curajos și cu ocazia Reformei Agrare, care a necesitat lovitura de stat, instituirea unui regim nedemocratic, un fel de autoritarism reformator, mai spune Constantin Hociotă. Din mai până în decembrie 1864 a emis 39 de decrete legi. Reforma remarcabilă a contribuit la ”emanciparea economică a țărănimii, la îndepărtarea ultimelor vestigii ale relațiilor feudale, la instituirea și transformarea societății românești într-o comunitate de cetățeni, dar prețul a fost mare. Mai întâi asasinarea lui Barbu Catargiu…și această instituire a regimului nedemocratic”:

Profesorul Hociotă vorbește cu aceeași măiestrie pedagogică despre abdicarea lui Cuza și propunerile diplomaților străini care i-au propus să redevină domn al țării sub altă formă.  Cuza cere să plece urgent din țară și va pleca pe 14 februarie. La Viena este căutat de Ambasadorul Franței în Imperiul Habsburgic, care îi face propunerea asemănătoare cu cea a reprezentantului Franței la București, de a lua tronul cu ajutorul a două regimente ale armatei franceze. Răspunsul lui Cuza: ”Cum vă închipuiți că aș putea să revin în țara mea în mijlocul unor forțe armate străine? Nu contează persoana mea, contează Unirea Principatelor.” Astfel domnitorul și-a condus drumul exilului. În 1870 alegătorii din Mehedinți l-au votat pe Cuza. Acesta i-a trimis una dintre cele mai frumoase scrisori lui Carol :

Profesoara Liliana Niculiță a consemnat momentul cu ajutorul unor citate ale oamenilor de cultură ai vremii, istoricii sau literați, nu înainte de a explica de ce aceasta îi place pe Alexandru Ioan Cuza și pe Elena Cuza:

Concluziile au lăsat semnătura celor prezenți la simpozion. Profesorul Constantin Hociotă a dorit să aducă în discuție câteva secvențe emoționante din timpul ultimelor clipe de viață ale Primei Doamne. Astfel, acesta ne relatează că atunci când s-au împlinit 50 de ani de la Unire, în anul 1909, Elena Cuza a acordat un interviu, moment în care aceasta și-a păstrat o poziție remarcabilă față de Unire și față de soțul ei. Doamna Cuza cheltuia foarte puțin pentru nevoile personale, iar restul banilor erau destinați unor opere caritabile, recunoscută pentru gesturile sale mărinimoase. Răspunsul Elenei Cuza la propunerea de a nu mai fi atât de modestă, cu refuzul de a accepta o îmbrăcăminte mai sofisticată, a fost ”Mi-aș frustra săracii mei”:

La final directorul Muzeului de Arheologie, Teodor Zavalaș, anunță vernisarea unei expoziții la Oltenița, luni, 25 ianuarie a.c., eveniment ce se desfășoară sub auspiciile parteneriatului Muzeului Civilizației Gumelnița din Oltenița cu Muzeul de Istorie București:

La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor doua ţări române. Devenit domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea Unirii de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar.

S-a adoptat astfel oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la Bucureşti.
Alexandru Ioan Cuza s-a născut la Bârlad, în 1820. Şi-a făcut primele studii la un pension din Iaşi, apoi şi-a luat diploma de bacalaureat la Paris.

Alexandru CuzaA fost printre cei care au participat la revoluţia de la 1848 din Moldova, împărtăşind, ca şi alţi colegi de generaţie, Vasile Alecsandri sau Mihail Kogălniceanu, idealul de creare al unui stat românesc puternic. A fost preşedinte al judecătoriei Covurlui, iar în 1856 devine pârcălab de Galaţi, funcţie din care îşi va da demisia în semn de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru Divanul ad-hoc. Cum marile puteri deciseseră să accepte unirea Moldovei cu Ţara Românească, Alexandru Ioan Cuza va fi ales şi domn al Moldovei pe 5 ianuarie 1859 şi al Tării Româneşti, pe 24 ianuarie 1859, primul pas spre înfăptuirea României moderne.
Domnia sa, din 1859 si până în 1866 a reprezentat alţi pasi spre modernizare prin realizarea unirii depline, cu doar un domn, un Guvern şi o Adunare. Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliţie a partidelor vremii, denumită Monstruoasa Coaliţie.
Unirea Principatelor Romane Patriotism

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

+ 70 = 79

Editorial

Oltenița, la mâna PSD: După hectare întregi de terenuri înstrăinate, Țone continuă campania de vânzare

26 martie 2018

Oltenița, la mâna PSD: După hectare întregi de terenuri înstrăinate, Țone continuă campania de vânzare

Laura Suzeanu Pentru Țone vânzarea a orice se poate în Oltenița, de la terenuri, la spații și imobile sub diverse regimuri, a devenit preocuparea primordială, chiar vitală. După ce în ședința ordinară a Consiliului Local de luna trecută Hotărârea privind vânzarea unui spațiu comercial din Hala Oltenița nu a trecut, perseverent cum îl știm când este vorba de anumite proiecte nevotate în ședințe, primarul Petrică Țone a repus pe ordinea de zi Hotărârea. O fi repetiția mama învățăturii, dar aici depinde și ce se repetă, dar și ce se învață.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Este corectă expresia “în principal”? În limbajul actual, expresia în principal a …
Corespondenta la redactie