Cardul de sănătate apărut în 2015, care a dat bătăi de cap medicilor și pacienților, se va transforma treptat în carte de identitate electronică. Erorile din sistemul informatic au fost unele deloc de neglijat sau de uitat, căci fluidizarea proceselor din sistemul de sănătate a avut doar de suferit din cauza cardului de sănătate. Acesta a fost introdus din dorința de a se scurta timpul de așteptare, de a transparentiza cheltuielile și a reduce birocrația. Dar de fapt cardul de sănătate a însemnat o cheltuială imensă de la buget, cel care este și încasator lipsește acum din țară, altfel poate am fi aflat amănunte cu privire la această afacere care a ușurat statul român de sume importante de bani.
Cu toate bla-bla-urile și gargara cu care se prezenta o facilitate în sistem, eșecurile s-au arătat deseori, încurcând și mai mult treburile în mersul activității cabinetelor medicale sau farmaciilor. Cardul-problemă ar putea fi în curând eliminat. Funcțiile însă rămân și vor fi preluate de cartea electronică de identitate, potrivit proiectului de lege al Ministerului de Interne, pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români.
În urmă cu patru ani, statul român  a cheltuit peste 50 de milioane de euro pentru imprimarea şi furnizarea cardurilor naţionale de asigurări sociale de sănătate, anul trecut alte 45 de milioane de euro pentru aceeaşi operaţiune. Contractele, ambele atribuite prin negociere directă, fără organizarea unei licitaţii şi fără publicarea pe SEAP a unui anunţ de participare, au venit la scurt timp după ce una dintre firmele controlate în trecut de Sebastian Ghiţă a primit de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate un contract de peste cinci milioane de euro pentru mentenanţa şi suportul tehnic al cardului de sănătate şi al Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate. Sistemul integrat al cardului de sănătate, obligatoriu, din 2015 pentru toţi cetăţenii din România, a devenit din ce în ce mai costisitor pentru bugetul de stat.

Specialiştii spun că va fi foarte greu de realizat un astfel de sistem dacă luăm în calcul probleme apărute în sistemul informatic al cardului de sănătate

„Prin proiect se propune modificarea conceptului anterior privind conţinutul de date al cărţii electronice de identitate, prin eliminarea din cip a informaţiilor referitoare la calitatea de asigurat în sistemul public al asigurărilor sociale de sănătate. Astfel, „funcţionalitatea” de card de sănătate va fi asigurată de certificatul digital emis de MAI, înscris în cip. Cardul naţional de sănătate îşi încetează valabilitatea la data la care titularului i s-a eliberat o carte electronică de identitate”, transmite Ministerul Afacerilor Interne.
Cărţile de identitate vor fi schimbate cu cărţi electronice, care pot fi eliberate de la naştere, la solicitarea părinţilor, acestea urmând să aibă valabilitate doi ani, patru ani sau zece ani, în funcţie de vârsta titularului. Pe cartea electronică de identitate vor fi datele titularului care sunt şi acum în actul de identitate, precum şi date biometrice, respectiv imaginea facială şi amprentele de la două degete. După introducerea cărţii electronice de identitate nu va mai fi folosit cardul de sănătate.
Punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate simple va fi realizată eşalonat, în termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de identitate sau a primei cărţi de identitate simple, pe măsura asigurării serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor cu suportul tehnic necesar. Stabilirea şi actualizarea contravalorii cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate simple se vor face de către Imprimeria Naţională, cu avizul Direcţiei generale ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Producerea cărţilor electronice de identitate, a cărţilor de identitate simple, a cărţilor electronice de rezidenţă şi a cărţilor de rezidenţă vor fi realizate centralizat, de către Imprimeria Naţională.
Personalizarea documentelor se va realiza în Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
Câteva discuții pe fondul acestui subiect au relevat faptul că statul nu prea demonstrează eficiență și competență în astfel de situații. Fără o viziune integratoare, cărţile electronice nu vor putea fi folosite pentru alte servicii.
Luni, 20 martie, ministrul Carmen Dan, a explicat în câteva cuvinte ce presupune această schimbare. Punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate simple se realizează, în mod eşalonat, în termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de identitate sau a primei cărţi de identitate simple.
Unii medici din Oltenița și farmaciști nu văd cu ochi buni investiția, dar și câțiva oltenițeni care au opinie și își dau seama ce se întâmplă cu țara. Într-un cuvânt, aceștia consideră că orice astfel de propuneri înseamnă alte cheltuieli de la buget inutile, înseamnă alte erori, mai ales atunci când un sistem informatic nu este bine pus la punct. Dacă nu se va investi în servicii publice informatice de calitate, noua ”afacere” nu se va putea folosi, iar scopul acesteia fiind clar acela de a direcționa niște bani către cineva, ca de exemplu firmele clientelare.

Zeci de milioane de euro pentru informatizarea sistemului de sănătate

La jumătatea anilor 1990 este adoptată legea asigurărilor sociale de sănătate. Timp de aproape opt ani, decontările din domeniul medical sunt coordonate, în mod centralizat, de către Ministerul Sănătății, prin cele 41 de direcții locale și direcția sanitară a Capitalei, în baza raportărilor lunare ale medicilor, unităților medicale şi farmaciilor. În 1995, România emite primele norme în domeniul informaticii medicale. Documentele erau elaborate după model european şi ar fi trebuit să fie baza legală pentru digitalizarea centralizată a sistemului medical. Până în 1998, pentru plata serviciilor medicale este utilizat un sistem mixt: banii vin dintr-un fond special destinat Sănătăţii de la bugetul de stat, din împrumuturi de la Banca Mondială, din fonduri Phare și din donații. În 1998, guvernul Radu Vasile înfiinţează o Casă Naţională şi 42 de case de sănătate judeţene pentru descentralizarea asigurărilor medicale.
Informatizarea sistemului de sănătate, lansată în urmă cu nouă ani, a presupus sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), rețeta electronică, cardul electronic de sănătate și dosarul electronic de sănătate. În 2010 a fost semnat memorandumul pentru implementarea acestui sistem, doi ani mai târziu a fost introdus sistemul rețetei electronice, în timp ce cardul electronic și dosarul electronic de sănătate urmau să fie funcționale în 2013. Numai că s-au înregistrat mai multe amânări pe fondul unor scandaluri declanșate de fraude. SIUI a costat aproape 124 milioane de euro, sistemul rețetei electronice aproximativ 10,66 de milioane de euro, sistemul cardului electronic de sănătate a costat 19,47 de milioane de euro, sistemul dosarului electronic de sănătate 29,41 de milioane de euro. Au rezultat costuri de 184 milioane de euro, cu TVA. Acum trei ani se estima că statul a pierdut un miliard de euro din pricina amânării punerii în practică a sistemului de carduri.
În luna februarie 2012, s-a anunțat câștigarea licitației demarate în septembrie 2011 de către HP România şi Novensys care furnizează soluţia IT destinată cardurilor de sănătate pentru 25 milioane de euro. Primul card de sănătate a fost tipărit în iulie 2013. Garanția oferită în cadrul contractului de către cele două firme a fost de un an. Cardul a devenit obligatoriu la 1 septembrie 2015 când deja garanția era expirată. După ce sistemul a fost pus în practică, a căzut de mai multe ori, provocând astfel haos în sistemul de sănătate.
Astfel, ce ne aduce cartea electronică, cât va costa întregul proces de funcționare și în buzunarele cui mai intră niște bani, cât de facilă este noua propunere PSD și la ce erori să ne așteptăm?

Potrivit informațiilor oferite de Ministerul Afacerilor Interne, de la data realizării condiţiilor tehnice pentru eliberarea cărţii electronice de identitate, cartea de identitate simplă şi cartea electronică de identitate se eliberează cu valabilitate de 2 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani; cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani; cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani.
Cartea electronică de identitate conţine date în format tipărit sau în format inscripţionat prin tehnici speciale, date în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă, informează ministerul.
În formatul electronic vor apărea: datele din formatul tipărit (numele şi prenumele titularului, sexul, cetăţenia, data şi locul naşterii titularului, semnătura olografă a titularului, imaginea facială, C.N.P.-ul, adresa de domiciliu), cu excepţia semnăturii olografe a titularului; prenumele părinţilor titularului; un certificat şi, după caz, certificate calificate, astfel cum acestea sunt definite de Legea nr. 455/2001; datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete.
În anul 2010, Guvernul de la acea vreme a încercat o inițiativă legislativă de acest fel privind introducerea cărții de identitate electronice. După dezbaterile de la MAI, reprezentanţii APADOR-CH au spus că propunerea contravine prevederilor Constituţiei pentru că încalcă dreptul la viaţă privată. Aceştia au arătat că nu se justifică prelevarea obligatorie de amprente cetăţenilor, motivând că oamenii ar fi trataţi ca nişte infractori. Membrii ONG-ului au precizat că nu există dreptul de opţiune al cetăţenilor privind cartea de identitate pe care o vor primi, subliniind că oamenii au toate garanţiile să se îndoiască privind respectarea drepturilor sale. Reprezentanţii societăţii civile au criticat faptul că prea multe instituţii ale statului ar fi avut acces la o multitudine de date personale.

Noul proiect privind înlocuirea cardului de sănătate se află în dezbatere publică pe site-ul instituției, unde poate fi consultat, începând de duminică. Propunerile cu privire la acest proiect de act normativ pot fi trimise pe adresa de e-mail transparenta@mai.gov.ro, în termen de 10 zile.