Istoria premiilor Nobel merită a fi măcar pe scurt cunoscută: cum a decis un om de afaceri şi inventator, care era poreclit „comerciantul morţii” (deoarece inventase dinamita) să îşi doneze cea mai mare parte a averii sale pentru înfiinţarea acestor premii?

Se pare că prestigioasele premii nu ar fi existat astăzi în lipsa a două evenimente: prietenia inventatorului cu contesa austriacă Bertha, o activistă ce va deveni şi prima laureată a premiului pentru pace; şi dezamăgirea şi dorinţa lui Alfred de a nu rămâne cunoscut doar ca creator al dinamitei, ca un „comerciant de moarte”.

Astfel că în 1895 Alfred Nobel încheie un testament final ce va provoca uimire. Testamentul, controversat şi contestat de rudele inventatorului, preciza că cea mai mare parte a averii va fi folosită în scopul înfiinţării unei fundaţii care îi va premia anual pe cei care au oferit beneficii omenirii prin munca lor.

Nobel mai precizează că suma va fi împărţită în cinci părţi egale în vederea acordării a cinci premii: unul pentru cea mai importantă descoperire sau invenţie în domeniul fizicii; unul pentru cea mai importantă inovaţie în domeniul chimiei; unul pentru cea mai importantă descoperire în fiziologie sau medicină; unul pentru cea mai remarcabilă operă literară; şi unul pentru cele mai influente activităţi în direcţia păcii, fraternităţii între naţiuni şi reducerii violenţei.

Premiile Nobel vor fi decernate prima oară în 1901, după ce au fost soluţionate toate complicaţiile. Alfred Nobel decisese şi instituţiile responsabile cu alegerea laureaţilor: pentru fizică şi chimie, Academia Regală de Ştiinţă din Suedia; pentru medicină, Institutul Karolinska din Stockholm; pentru literatură, Academia Suedeză; pentru pace, cinci persoane delegate de Parlamentul norvegian.

În anul 1969, Banca Naţională Suedeză, ce aniversa 300 de ani, instituie al şaselea premiu, premiul pentru economie, care va fi decernat tot de către Academia Regală de Ştiinţă.

Premiile Nobel constau din medalia de aur, diploma şi o sumă de bani (anul acesta, aproximativ 880 000 euro, împărţiţi între cei maxim 3 câştigători). În fiecare an, în luna octombrie sunt anunţaţi câştigătorii, iar ceremonia de decernare are loc pe 10 decembrie, în memoria lui Alfred Nobel.

Cine sunt laureaţii premiului Nobel în 2014?

În 2014, premiul Nobel pentru fizică a fost acordat cercetătorilor Hiroshi Amano, Isamu Akasaki, Shuji Nakamura. Aceştia au inventat diodele electroluminiscente cu lumină albastră. Această invenţie are marele avantaj de a oferi o sursă de lumină puternică şi extrem de economică.

Laureaţii Nobelului pentru fiziologie sau medicină sunt John O Keefe şi soţii May-Britt Moser şi Edvard I. Moser. Cei trei sunt cunoscuţi şi apreciaţi pentru cercetările lor în domeniul neurologiei. Aceştia au descoperit ceea ce ne permite o bună orientare în spaţiu, sistemul de poziţionare din creier, denumit GPS-ul intern al omului.

Premiul Nobel pentru chimie a fost câştigat de către Stefan W. Hell, Eric Betzig şi William E. Moerner. Cercetătorii au revoluţionat domeniul microscopiei cu fluorescenţă, inventând metode de a obţine o super-rezoluţie în observarea proceselor moleculare din interiorul celulelor. Hell a adus inovaţii importante în domeniu (a creat metoda numită “golire prin emisie stimulată”), înfiinţând şi o secţie de nanobiofotonică în cadrul Institutului Max Planck pentru Chimie Biofizică. Ceilalţi doi cercetători au fost premiaţi pentru inventarea unei metode secundare a microscopiei monomoleculare.

Laureatul Nobelului pentru literatură este Patrick Modiano, pentru opera sa memorialistică care pune în lumină viaţa oamenilor din perioada ocupaţiei naziste. Autorul a primit astfel recunoaşterea valorii întregii sale opere, prin intermediul căreia descoperim un univers complex. Descoperim atât o lume sub ocupaţie, cât şi destinele individuale ale celor ce îşi duc viaţa în această lume. Scriitorul a primit numeroase premii şi este cunoscut în România prin traducerea romanelor „Bulevardele de centură”, „Duminici de august” şi „În cafeneaua tinereţii pierdute”.

Premiul pentru pace a revenit lui Kailash Satyarthi şi Malala Yousafzai, luptători pentru drepturile copiilor. Cei doi militează pentru eliminarea exploatării copiilor şi pentru dreptul oricărui copil, inclusiv al fetelor, la educaţie. Malala, la cei 17 ani cea mai tânără câştigătoare a Nobelului până acum, este cunoscută pentru curajul cu care militează pentru drepturile copiilor, în special al fetelor, la educaţie. Tentativa de asasinat a cărei victimă a fost în 2012 nu a contribuit decât la popularizarea mesajului ei. Kailash organizează demonstraţii pacifiste de ani întregi, prin care luptă împotriva exploatării copiilor.

Laureatul Nobelului pentru economie este Jean Tirole, cercetător care a realizat numeroase progrese în analiza economiei de piaţă, a monopolului pieţei şi a reglementării pieţelor. Cercetătorul, profesor la Universitatea Toulouse şi director al Institutului de Economie al Universităţii, studiază încă din anii 80 modul în care funcţionează piaţa. S-a axat pe studierea segmentelor de piaţă în care monopolul este deţinut de un număr mai mic de companii. Studiile sale au dus la progrese în reglementarea segmentelor de piaţă, la adoptarea unor politici care să promoveze atât productivitatea companiilor, cât şi preţurile accesibile.

Ceremonia de decernare a premiilor Nobel va avea loc pe 10 decembrie 2014 în Stockholm, ceremonie în cadrul căreia se prezintă descoperirile laureaţilor şi li se înmânează medalia şi diploma de către regele Suediei. Premiul pentru pace este decernat în Oslo, Norvegia.

http://www.youtube.com/watch?v=66tIRTm91F8#t=17