Elisabeta Genoa

Din ce în ce mai mulți oltenițeni sunt diagnosticați cu viroze respiratorii. Medicii de familie ne spun că au existat și inernări.

La Oltenița sunt puține cazuri de gripă. Există însă zone unde DSP a dispus măsuri suplimentare în şcoli şi în spitale, pentru limitarea cazurilor de îmbolnăvire, fiind realizate triaje zilnice în rândul elevilor, iar în spitale a fost redus programul de vizitare a bolnavilor.
De la începutul sezonului de gripă 2018-2019 au fost confirmate peste 100 de cazuri, cele mai multe produse cu virus AH1.
”În fiecare an, gripa afectează populația, iar singura metodă de prevenire este vaccinarea. Imunizarea se produce după 3 săptămâni de la vaccinare, de aceea era bine ca la începutul sezonului să se apeleze la vaccin. Nici vremea nu ne ajută foarte mult, căci temperaturile pozitive favorizează circulaţia virusurilor și menținerea lor. Gripa se răspândeşte de la unul la celălalt prin contact direct, prin tuse sau strănut dar și prin contact indirect. Dar cel mai mare periciol este sistemul imunitar slăbit.” ne spune dr. F. Mirela. Aceasta menționează că se înmulțesc cazurile de viroze, care înseamnă altceva decât gripa. ”Nu avem cod roșu de cazuri de gripă dar avem viroze. Virusurile  gripale  umane infectează căile respiratorii (nas, gât, bronhii şi uneori plămâni). Unele infecţii pot fi mai uşoare, dar simptomele sunt febra, secrețiile nazale, durerea de  gât, oboseala, durere de cap și musculară. Începe cu usturimi în gât, nas înfundat, dureri de cap.” declară medicul de familie.

Categoriile cele mai expuse riscului de îmbolnăvire la viroze sau gripă sunt femeile însărcinate, persoanele în vârstă şi cele cu afecţiuni medicale cronice, precum astmul bronşic şi alte boli ale aparatului respirator; diabetul zaharat şi alte boli endocrine, boli de inimă, de rinichi, neurologice, obezitate şi de sistem imunitar. Complicaţiile gripei aduc pneumonie, infecţii ale urechii, infecţii ale  sinusurilor, insuficienţa cardiacă congestivă, astm sau diabet.
Răcelile sunt produse de alte virusuri respiratorii – adenovirus, virusuri paragripale, scinţial respirator – şi pot avea simptome similare cu ale gripei, însă, la gripă, debutul bolii este brusc, cu febră mai mare de 38 de grade Celsius şi mialgii. În cazul răcelilor, debutul este lent, cu stări subfebrile şi foarte rar cu dureri de muşchi şi de articulaţii. Cefaleea este frecventă în cazul gripei, dar rară în cazul răcelilor banale. Rinoreea – curgerea nasului – este rară în cazul gripei, dar foarte frecventă în cazul virozelor. Tusea uscată este un simptom prezent atât în gripă, cât şi în răceală.

La persoanele în vârstă, gripa poate agrava afecţiuni cardiace preexistente şi duce la atac de cord sau accident vascular-cerebral. Răspândirea gripei şi a virozelor pot fi limitate prin spălarea regulată a mâinilor cu apă şi săpun, acoperirea gurii şi a nasului cu un şerveţel de hârtie atunci când strănutăm, după care şerveţelul trebuie împăturit şi aruncat la coş.
Virusul gripei şi alte virusuri respiratorii pot supravieţui temporar în afara corpului, astfel încât ne putem infecta atingând batiste şi şerveţele utilizate. Dacă nu avem la îndemână şerveţelul, strănutăm acoperindu-ne în totalitate nasul şi gura cu braţul.