Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Cea mai cumplită barieră din această lume este aceea care stă între gândurile noastre.

Cea mai cumplită barieră din această lume este aceea care stă între gândurile noastre.

Mulţi oameni au impresia că gândesc, dar în realitate ei doar îşi fac ordine în prejudecăţi.

Dacă barba albă ne-ar face înţelepţi, toate caprele ar fi înţelepte.

Principiul cel mai profund în natura umană este dorinţa arzătoare de a fi apreciat.

Mergi în viaţă cu o licărire în ochi, cu un zâmbet pe faţă şi cu un scop măreţ în inimă.

Credinţa dă naştere faptelor.

Schimbându-şi atitudinea minţii, omul îşi poate schimba viaţa.

Omul este, pur şi simplu, cea mai formidabilă fiară de pradă şi, realmente, singura care îşi pradă sistematic propria specie.

Dumnezeu m-a înzestrat cu puterea de a accepta lucrurile pe care nu pot să le schimb, mi-a dat curajul să schimb ceea ce se poate schimba şi înţelepciunea de a face diferenţa. Arta de a fi înţelept este arta de a intui ce trebuie trecut cu vederea.

Când ai de făcut o alegere şi nu o faci, această nepronunţare este ea însăşi o alegere.

Uită că pentru fiecare lucru pe care merită să-l ai, trebuie să depui mult efort. Îl tot amânăm şi-l amânăm, până când posibilităţile noastre dispar complet.

Arta de a fi înţelepţi e arta de a înţelege la timp la ce putem renunţa.

Nu există nicio minciună mai rea decât un adevăr înţeles greşit de către cei care îl aud.

Limba este cel mai scump şi mai imperfect mijloc descoperit pentru comunicarea gândurilor.

Cea mai eficientă armă împotriva stresului e puterea ta de a alege un gând în locul altui gând.

De-ar putea tinerii să-şi dea seama cât de curând vor deveni doar o grămadă de obiceiuri pe două picioare.

Fiţi dornici să acceptaţi fiindcă acceptând ceea ce s-a petrecut, faceţi primul pas spre învingerea oricărei nenorociri.

Pentru a fi curajos, comportaţi-vă ca şi cum aţi avea deja curaj, folosiţi-vă voinţa de fier până la capăt şi cu siguranţă curajul va înlocui teama.

Opoziţia dintre oamenii care au şi cei ce sunt a existat dintotdeauna.

Nefericirea nu numai că este dureroasă, dar şi meschină şi urâtă. Ce poate fi mai josnic şi mai nedemn decât să fii veşnic nemulţumit, nehotărât şi să mormăi întruna, indiferent din ce motiv. Ce poate fi mai jignitor pentru ceilalţi? Ce poate fi de mai puţin ajutor în momentele dificile? Toate acestea nu duc decât la amplificarea şi perpetuarea necazurilor, înrăutăţind situaţia dramatic.

William James

A fost un psiholog și filozof american, considerat părintele psihologiei americane. A studiat medicina la Harvard, însă nu a exersat niciodată profesia de medic, reorientându-se către psihologie și filozofie. A înființat școala filozofică a pragmatismului și este întemeietorul psihologiei funcționale. A scris multe cărți despre psihologie, epistemologie, metafizică, religie și misticism.
Tatăl său, Henry James Sr., a fost un teolog din Suedia. S-a născut într-o familie educată bogată, în care tatăl său s-a concentrat pe furnizarea de educație de calitate copiilor săi. Interesele timpurii la desenat l-au determinat să studieze sub un portretist american, William Morris Hunt (1860), deși dragostea sa pentru artă nu a durat mult din cauza lipsei sale de mulțumire și de nehotărâre. Abia în 1863 a intrat în cele din urmă la Școala Medicală din Harvard, înainte de a studia chimie și fiziologie la Lawrence Scientific School de la Universitatea Harvard.
William James s-a născut pe 11 ianuarie 1842 în Aston House, New York, la Henry James, Sr., și Mary Walsh James ca primul copil. A fost fratele romancierului Henry James și al memorialistei Alice James. Familia James a făcut vizite frecvente în Europa, în care William James a devenit fluent cu germana și franceza, din cauza educației sale trans-atlantice. James a avut probleme de sănătate încă din copilărie. Participarea sa voluntară la războiul civil american din 1861 și expediția științifică în Brazilia au trebuit să fie întrerupte din cauza problemelor de sănătate. După pauze perpetue, a obținut în sfârșit diploma de medicină în 1869, dar nu a practicat.
Probleme severe de sănătate și faze de depresie l-au dus pe James în Franța și Germania, unde a studiat cu Hermann von Helmholtz și a dezvoltat interesul pentru psihologie.
După un an de absolvire, i s-a oferit un post de instructor pe care l-a acceptat și a continuat să servească timp de 35 de ani. La jumătatea anilor 1870 a început să predea psihologia.
Este cunoscut pentru faptul că a introdus psihologia ca subiect și, de asemenea, primul care a introdus laboratoare de psihologie în Statele Unite. În 1872, a început cu predarea fiziologiei și a continuat să treacă la anatomie și filozofie. În cea mai mare parte a anilor 1882-1883, James a fost în Europa vizitând laboratoare și întâlnind psihologi pentru a aprofunda în studiile psihologice și procedurile sale. După demisia sa din laboratorul de psihologie din Harvard, s-a orientat spre filozofie. Treptat, accentul său s-a mutat către studii empirice care acoperă subiecte precum Dumnezeu, nemurirea și valorile.
William James este considerat unul dintre cei mai puternici credincioși ai funcționalismului în psihologie și ai pragmatismului în filozofie, scrierile sale sunt atât cantitative, cât și calitative. Printre elevii săi de la Harvard s-au numărat Theodore Roosevelt, George Santayana, G. Stanley Hall, Ralph Barton Perry, Morris Raphael Cohen, Walter Lippmann, Alain Locke, C. I. Lewis, Mary Whiton Calkins și Gabriel Wells.

William James are destul de multe capodopere la numele său. Au avut o influență majoră asupra atitudinii oamenilor față de societate, minte și corp. A scris intens în domeniul psihologiei, filozofiei și religiei deopotrivă.
Articolul, „Sentimentul raționalității”, a fost publicat ca primul său articol în filozofie.
Prima carte despre filozofie este dedicată lui Charles Sanders Peirce (1897). The Principles of Psychology (1890) este o carte care a fost scrisă în zece ani. A atins câteva personalități precum Bertrand Russell și John Dewey.
Varietățile de experiență religioasă (1920) sunt prelegerile sale bazate pe experiențe religioase și axate pe baza de bază a experiențelor religioase și diversele energii care influențează procesul de gândire al religioșilor. Pragmatismul (1907) și A Pluralistic Universe (1909) au fost ultimele sale publicații din timpul vieții.
În ultimii săi ani, a lucrat la o carte „Unele probleme ale filozofiei”, care din păcate nu a putut fi finalizată. Fiul său Henry a editat-o ​​și publicat-o ca Memories and Studies. Eseurile și recenziile sale colectate și Scrisorile lui William James au fost, de asemenea, încadrate în două volume de fiul său Henry (1920).
De asemenea, a fondat Societatea Americană pentru Cercetări Psihice.
Conform unui studiu empiric realizat de Haggbloom, (pe baza a șase criterii, cum ar fi citări, recunoaștere etc.), William James a fost clasat pe locul 14 pe lista celor mai eminți psihologi ai secolului XX.

Teoriile lui James:
Pragmatism: James este strâns legat de evoluția teoriei pragmatice conform căreia nu există nicio dovadă în spatele unei idei. Accentul ar trebui să fie întotdeauna pus pe utilitatea ideii și nu pe adevărul din spatele ei.
Funcționalism: James a fost împotriva modului structural de analiză a unui eveniment. El a propus ca un eveniment să fie unul singur, care este influențat de factorii de mediu.
Teoria emoției: Potrivit lui James, orice eveniment va avea ca rezultat un răspuns fiziologic care trebuie interpretat. Fiecare interpretare este diferită conducând astfel la emoții diferite la un singur eveniment.

La nivelul anului 1890 oamenii de ştiinţă erau bine familiarizaţi cu ideea de bază emisă de Darwin, conform căreia omul a evoluat din animale mai simple, iar James a raportat psihologia la teoria darwiniană.
William James a argumentat că, întrucât este utilă, conştiinţa trebuie să fi evoluat. Cu alte cuvinte, aceasta are o funcţie. James a sugerat că dacă dorim să înţelegem originea şi scopul unui fenomen psihologic, ar trebui să ne întrebăm pentru ce este acesta folosit.
James este amintit astăzi ca un mare psiholog, întrucât a scris foarte bine şi pentru că a avut un simţ aparte pentru idei ce urmau să dureze. Mulţi psihologi moderni au găsit scrierile sale incitante, pentru că acestea au un aer modern. Un critic al Principiilor psihologiei afirma despre această operă că este “proaspătă ca o floare dimineaţa”. Cu toate acestea, trebuie spus că James a efectuat puţină cercetare, iar exemplele date de acesta pentru a-şi ilustra ideile vin în cea mai mare parte din viaţa de zi cu zi ori din introspecţie, nu din experimente riguroase de laborator.
James a interacționat cu numeroși scriitori și oameni de știință pe tot parcursul vieții sale, printre care nașul său Ralph Waldo Emerson, finul său William James Sidis, precum și cu Charles Sanders Peirce, Bertrand Russell, Josiah Royce, Ernst Mach, John Dewey, Macedonio Fernández, Walter Lippmann, Mark Twain, Horatio Alger, Jr., Henri Bergson și Sigmund Freud.


Surse:
ro.celeb-true.com
ro.wikipedia.org
autori.citatepedia.ro
youtube.com

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    “La fel ca şi” – este corectă această structură lingvistică? …
Corespondenta la redactie