Toate culturile lumii au dezvoltat teorii  care sa explice originea vietii. In Evul Mediu scolile europene au dezvoltat o teorie conform careia creaturile mici (insecte, amfibieni si soareci ) au aparut prin “generare spontana”, adica prin ansamblare de la sine ( self-assembly ), din material fara viata. Cu alte cuvinte bioticul si-a avut originea in abiotic.

Pe langa aceasta teorie “primitiva”, odata cu modernizarea mijloacelor de cercetare, oamenii de stiinta au indreptat luneta dinspre Calea Lactee spre celula si au analizat mecanismele biochimice, prin care un aminoacid esential ar putea aparea in conditii naturale, fie ele blande sau vitrege, nascandu-se astfel sapte teorii controversate ale originii vietii.

1.Teoria supei primordiale

Supa primordiala este un amestec de compusi organici (la acest nivel a aparut viata). Cand Pamantul s-a format, pe acesta nu exista materie organica. Totusi acum miliarde de ani materia anorganica s-a transformat brusc in materie organica, proces numit abiogeneza. Unii cercetatori considera supa primordiala “incubatorul mama” si atribuie acesteia rolul elementar in formarea aminoacizilor, ”parintii“ acizilor nucleici ADN si ARN.

2. Teoria fulgerului

Scanteile electrice pot genera aminoacizi si glucide intr-o atmosfera saturata cu vapori de apa, metan, amoniac si hidrogen, fapt demonstrat prin celebrul experiment Miller-Urey.  S-a demonstrat ca actiunea unui fulger ar putea sta la originea vietii, mai ales avand in vedere faptul ca acum miliarde de ani, atmosfera terestra continea asemenea compusi chimici, ca urmare a acitivitatii vulcanice intense din acea perioada straveche.

3. Teoria comunitatii din argila

Primul compus organic sau aminoacid a aparut in mediul de argila, acum aproximativ 4 miliarde de ani. Argila are doua proprietati ce ii pot atribui, cumulat, denumirea de “leagan al vietii”: capacitatea de a inmagazina energie si capacitatea de a transfera energia provenita mai ales din dezintegrarile nucleare sau din procesele termochimice de natura magmatica. Astfel, avand in vedere aceste proprietati de transfer, argilele stravechi ar fi putut functiona ca “fabrici chimice”de transformare a substantelor simple, anorganice, in primele particule ale comunitatii de substante organice.

4. Teoria izvoarelor hidrotermale

Viata a aparut in izvoarele hidrotermale, la adancime mare, unde moleculele bogate in hidrogen au dat nastere primului aminoacid, sub cataliza mineralelor care alcatuiesc peretii acestor fisuri. Aceasta teorie este coroborata cu descoperirea, in anul 1979, a unor ecosisteme fabuloase, care s-au dezvoltat in aceste conditii vitrege, populate cu o fauna specifica, adaptata la intuneric-crabi, pesti, bacterii. Din punct de vedere biochimic insa, sansele aparitiei primului aminoacid in izvoarele hidrotermale marine sunt infime, intrucat compusii organici sunt instabili la temperaturi ridicate.

5. Teoria inceputului rece

In urma unui studiu realizat de Institutul de Oceanografie Scripps ( San Diego, SUA) s-a ajuns la concluzia ca acum 3 miliarde de ani, oceanele lumii erau acoperite cu un strat gros de gheata de 300 de metri grosime, care proteja moleculele organice (cu rol de precursor al aminoacizilor) de actiunea nociva a radiatiilor ultraviolete. Stratul de gheata a functionat astfel ca o bariera, creand mediul perfect pentru aparitia vietii, la temperaturi scazute si la sute de metri adancime.

6. Teoria originii vulcanice

Aceasta completeaza celelalte teorii care speculeaza doar aparitia aminoacizilor. Leslie Orgel, cercetator de origine britanica, a studiat prezenta sulfurii de carbonil (COS) in gazele emanate de vulcani, impreuna cu alti doi cercetatori, Luke Leman si Reza Ghadir. COS are rolul de a lega aminoacizii, fapt demonstrat intr-un experiment al acestora (2004). Intrucat COS este un compus chimic extrem de reactiv, in mediul apos acesta sufera o reactie de hidroliza. Asadar reactia de condensare a aminoacizilor a avut loc in mediul uscat, vulcanic.

7. Panspermia

Castigator al Premiului Nobel pentru Chimie (1903), cercetatorul de origine suedeza Svante Arrhenius, cunoscuta ca fondatorul chimiei fizice, a elaborat teoria panspermei, conform careia viata nu este originara de pe Terra, ci are alte origini, extraterestre. Viata a fost adusa pe Terra prin intermediul unui meteorit si apoi a proliferat.

Toate cele sapte teorii controversate ale originii vietii nu fac decat sa raspunda la ipoteze care nu pot fi demonstrate, insa cunoasterea lor asigura un strop de savoare neincetatei dorinte a omului de a-si intelege originile, neluand in seama interventia divina.

Sursa bibliografica: Terra Magazin