Cuvioasa Parascheva sărbătorită la biserica din Oltenița ce-i poartă cinstitul nume
În data de 14 octombrie a fiecărui an se sărbătorește Sfânta Parascheva, cunoscută popular ca “Sfânta Vineri de Toamnă”. De 367 de ani de când moaştele Cuvioasei Parascheva se află la Iaşi, sărbătoarea din 14 octombrie are o însemnătate cu totul aparte pentru români, sute de mii de credincioşi venind să se închine la racla celei pe care o ştiu „mult folositoare“.
Un veșmânt de la raclele Sfintei din Iași se află și la Oltenița la biserica din str. Mihai Bravu, ce-i poartă hramul. Sute de credincioși au trecut astăzi pe la racla cu sfântul veșmânt și au asistat la slujba de sărbătoare. Preoții parohiei, alți preoți invitați de la parohiile din județ, protopopul Marian Necula au ținut slujba de cinstire după care a avut loc în curtea bisericii o agapă la care au fost invitați toți credincioșii.
Cei care ajung la „Cuvioasa“ sau care ating veșmântul ei o roagă pentru iertarea păcatelor și greșelilor, pentru rezolvarea problemelor de zi cu zi, îi cer alinare pentru necazurile lor, sănătate, spor în casă şi bucurii. Iar Sfânta îl ascultă pe fiecare în parte şi nu întârzie să le vină în ajutor celor ce îşi pun speranţa în puterea ei şi o roagă cu credinţă, celor ce cred în ea. Minunile Cuvioasei sunt nenumărate. Multe sunt cunoscute din povestirile celor care le-au primit, dar multe au rămas în taina celor care le-au trăit.
Creștinii ortodocși prezenți la slujbă s-au declarat fericiți că trăiesc astfel de clipe la Oltenița, că există un veșmânt al tainelor sfințeniei acestei minunate femei, că se pot ruga în liniște într-un loc ce poartă semnul unei sfinte făcătoare de minuni. Deși mulți din cei prezenți nu au putut pleca în pelerinaj la Iași, aceștia spun că se bucură de o sărbătoare ca asta oriunde, mai ales că la Iași întotdeauna în această perioadă este foarte aglomerat și de multe ori oboseala te împiedică să mai simți și trăiești încărcătura acestei zile.
Luni seara, a avut loc de asemenea slujba și acatistul cu cinstirea Veșmântului primit de la Iași în anul 2005 și așezat în stânga altarului bisericii oltenițene, în semn de respect și mulțumire.
Tot de Sfânta Parascheva este ziua în care se prezice starea vremii.
Sfânta Cuvioasă Parascheva iubită de oltenițeni, de toți românii
Sfânta Parascheva se bucură în ţară de un cult deosebit, mai mult decât toţi ceilalţi sfinţi care au moaşte în România. În mod deosebit, în sărbători, în posturi şi în fiecare vineri, considerată ziua Cuvioasei Parascheva, vin mulţi credincioşi şi se închină la racla cu veșmântul cu credinţă, aducând flori, daruri şi îmbrăcăminte, pe care le ating de racla ei, pentru a primi ajutor, sănătate şi binecuvântare. Se spune că atâtea minuni a săvârşit Sfânta Parascheva, mai multe chiar decât numărul stelelor şi nisipul mării. Pentru că Sfânta vindecă şchiopi, surzi, ciungi, ologi şi tot felul de boli, chiar şi cele mortale; depărtează toată neputinţa nevindecată, numai cu atingerea raclei.
Şi în zilele noastre, Cuvioasa nu conteneşte a face minuni pentru cei care cu credinţă aleargă la ea, nu numai în Epivata, unde casa părintească a fost transformată în biserică închinată ei ci şi în Catedrala mitropolitană de la Iaşi, dar și în toată lumea.
Printre cei care aleargă la ajutorul maicii noastre Parascheva sunt studenţii, mai ales în lunile de examene, dar și bolnavii grav sau cei cu probleme de handicap.
Potrivit informațiilor preluate de pe site-uri dedicate Sfintei de la Epitava, prin anii 1950-1954, comuniştii au vrut s-o îngroape pe cuvioasa, pentru ca mulţimea de credincioşi care venea să se închine zilnic să nu-i mai deranjeze. S-au sfătuit în secret şi într-o dimineaţă au trimis oameni să sape groapă în cimitir. Când au început să sape, cerul, care până atunci era senin şi însorit, s-a întunecat cu nişte nori mari şi negri, a început un vânt năprasnic, cu ploaie şi gheaţă cât oul de porumbel, cu tunete şi fulgere, de credeai că-i rade Domnul de pe faţa pământului. Îngroziţi, oamenii au alergat cu mic cu mare la Mitropolie să se roage Cuvioasei Parascheva să mijlocească ea la Bunul Dumnezeu, ca să nu-i prăpădească. Au chemat preoţii, au tras clopotele şi au făcut cu toţii acatistul şi paraclisul Cuvioasei şi alte rugăciuni către Domnul şi Maica Domnului, încât toată biserica era numai lacrimi şi suspine. S-au rugat până târziu. Furtuna s-a potolit.
Ritualul Veșmântului Sfintei Parascheva de la Iași
Veșmântul în care sunt îmbrăcate Moaștele Sfintei Parascheva de la Iași este schimbat de cinci ori pe an, nu pentru că sfânta ar avea nevoie de acest lucru, ci pentru că dragostea noastră față de ea este atât de mare, încât nu putem să nu-i dăruim acest smerit dar, ca un prinos de mulțumire și recunoștință adus pentru darurile revărsate de Dumnezeu asupra noastră, pentru rugaciunile ei.
Călătoria Sfintei Parascheva
Cuvioasa Parascheva s-a născut în localitatea Epivat, din Tracia, în prima jumătate a secolului al XI-lea. Mică fiind, sfânta a părăsit casa părintească și a intrat în monahism, la o mânăstire din apropierea cetății Constantinopol. După ce s-a închinat în Ierusalim, sfânta s-a așezat într-o mânăstire de maici din pustiul Iordanului, unde s-a nevoit până la vârsta de 25 de ani. Cunoscând voia lui Dumnezeu, Cuvioasa Parascheva s-a întors în satul natal, unde s-a mai nevoit duhovnicește vreme de doi ani, până la vârsta de 27 de ani, când a trecut la cele veșnice. Sfânta Parascheva a fost înmormântată în cimitirul satului.
După o vreme, în urma unei minuni, cinstitele ei Moaște au fost descoperite și așezate în Biserica Sfinții Apostoli, din Kallicrateia. Apoi, în anul 1238, la cererea împăratului Ioan Asan al II-lea, Sfintele ei Moaște au fost aduse în cetatea Târnovo, unde se află capitala imperiului și reședința patriarhală.
În anul 1393, când sultanul Baiazid a cucerit cetatea Târnovo, cinstitele Moaște au fost duse în orașul Vidin, unde au stat vreme de câțiva ani. În anul 1396, în urma luptei de la Nicopole, cinstitele Moaște au fost recuperate de țarina Milica și aduse în cetatea Belgrad. Apoi, între anii 1521-1641, cinstitele Moaște au fost păstrate într-o biserică din Constantinopol.
În anul 1641, domnitorul moldovean Vasile Lupu, în semn de mulțumire pentru ajutorul material acordat patriarhului Constantinopolului, va primi Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva. Acestea au ajuns în Iași în ziua de 13 iunie 1641. Până la încendiul din data de 26 decembrie 1888, cinstitele Moaște au stat în Mânăstirea Sfinții Trei Ierarhi, iar după aceea au fost așezate în Catedrala Mitropolitană.
Când se schimbă veșmântul Sfintei Parascheva ?
Veșmântul sfintei nu este tot timpul la fel, ci el diferă de la o perioadă liturgică la alta, în funcție de marile sărbători. El este schimbat de cinci ori într-un an liturgic.
Prima schimbare se face cu o seară mai înainte de pelerinajul tradițional “Calea Sfinților”, înainte de prăznuirea sfintei, iar apoi după închinarea tuturor pelerinilor, spre a se păstra curat mai multă vreme. A doua schimbare se face mai înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului, în semn de bucurie pentru marele Dar pe care ni l-a făcut Dumnezeu.
A treia schimbare se face la începutul Postului Mare, când cinstitele Moaște sunt îmbrăcate într-un veșmânt de culoare închisă. A patra schimbare se face în ajunul Învierii Domnului, când sfânta este îmbrăcată într-un veșmânt alb și strălucitor. Acesta din urmă se va păstra până după sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, când va avea loc a cincea schimbare. Acest ultim veșmânt se va păstra până în octombrie, când este praznuită Sfânta Paracheva.
Cum se schimbă veșmântul Sfintei Parascheva ?
Veșmântul Sfintei Paracheva se schimbă, de fiecare dată, în cadrul unei slujbe tradiționale, la care participă doar slujitori ai Sfântului Altar. Numărul preoților care participă la acest moment deosebit nu este unul limitat. Tuturor, însă, li se cere o pregătire specială. Pentru acest moment, preoții obișnuiesc să se pregătească așa cum se pregătesc pentru Sfânta Liturghie.
Așadar să cinstim sfântul veșmânt din racla de la biserica cimitirului vechi, ce poartă hramul Cuvioasei și să ne bucurăm că acesta ne păzește cu puterea și harul Sfintei Parascheva de toate necazurile, de dușmani, boli și energii negative.
Elisabeta Genoa
Lasă un răspuns