Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Efectele meloterapiei asupra organismului și psihicului

Meloterapia este o formă a psihoterapiei  în care muzica este folosită ca mijloc de exprimare şi care este indicată de terapeut în funcţie de problemele fiecărui pacient. Psihologii susţin că prin meloterapie pot fi tratate agresivităţile ascunse, tulburările mentale sau afective, dar şi boli precum astmul.

Studiile de psihologie efectuate până acum în laboratoarele de cercetare au permis elaborarea Muzica excelenturmătoarelor recomandări:

  • pentru calmarea sistemului nervos : Concertul nr. 5 pentru pian şi orchestră de Beethoven şi Uvertura operei Parsifal de Wagner
  • pentru destindere psihică şi relaxare: Sonata pentru flaut, alto şi harpă şi Clar de lună de Debussy, Nocturnele lui Chopin şi Apocalipsa animalelor de Vanghelis
  • pentru combaterea oboselii şi surmenajului: Poemul simfonic Vltva de Smetana şi Dimineaţa de Grieg
  • pentru tratarea stărilor depresive: Carnavalul de Dvorak
  • pentru calmarea stărilor de agitaţie: Oda bucuriei de Beethoven şi Corul pelerinilor de Wagner
  • pentru tratarea nevrozei astenice şi a tulburărilor vegetative: Mica serenadă şi Simfonia nr. 41 de Mozart
  • pentru calmarea marilor suferinţe care apar în urmă unor întâmplări tragice: Concertul pentru violoncel de Dvorak şi Patetica de Ceaikovski

Efectele muzicii asupra pacienților care suferă de hipertensiune arterială, accidente vascular cerebrale, migrene și oboseală

Muzica s-a dovedit a fi un tratament eficient împotriva durerii. Poate reduce senzația de suferință și durere cronică, dar și durerea postoperatorie. Ascultarea muzicii poate reduce durerea cronică cu până la 21% în osteoartrită și artrita reumatoidă.

Terapia prin muzică este tot mai mult utilizată în spitale pentru a reduce nevoia de medicamente în timpul nașterii și durerea postoperatorie și pentru a completa utilizarea anesteziei în timpul operațiilor.

Există mai multe teorii cu privire la modul în care muzica afectează pozitiv percepția asupra durerii:

  • Muzica distrage atenția de la durere.
  • Muzica poate da pacientului un sentiment de control.
  • Muzica determină organismul să elibereze endorfină pentru a contracara durerea.
  • Muzica lentă relaxează persoana prin încetinirea respirației și a bătăilor inimii.

Importanta muziciiScade tensiunea arterială

Conform unor studii, dacă asculți doar 30 de minute de muzică clasică sau celtică în fiecare zi, tensiunea arterială se reduce semnificativ.

Grăbește procesul de recuperare în cazul pacienților care au suferit accidente vascular cerebrale.

Muzica te poate ajuta dacă suferi de migrene și dureri cronice de cap prin reducerea intensității, frecvenței și a duratei durerilor.

Muzica îmbunătățește performanța sportivă

Dacă asculți muzică atunci când faci sport, simți mai puțin efortul și vezi sportul mai mult ca pe un exercițiu recreativ.

  • Reduce sentimentul de oboseală.
  • Creșterea nivelului de excitare psihologică.
  • Răspuns de relaxare fizică.
  • Îmbunătățirea coordonării motorii.

Dacă asculți muzică în timp ce lucrezi, vei fi mai productiv

Muzica îmbunătățește productivitatea prin eliminarea simptomelor oboselii cauzată de munca monotonă, de rutină.

Muzica are efecte benefice asupra inimii

Persoanelor care au probleme cardiace li se pot atenua simptomele în urma unei „terapii” cu muzică, Creatie muzicapotrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Harvard.

În cazul pacienţilor voluntari din cadrul studiului, tensiunea arterială a scăzut, iar numărul de bătăi ale inimii şi angoasa s-au diminuat după ce aceştia au ascultat muzică timp de 30 de minute pe zi.

O muzică veselă sau relaxantă îmbunătăţeşte circulaţia sanguină. Conform studiului, cei care suferă de crize cardiace îşi pot diminua foarte mult anxietatea ascultând muzică timp de 20 de minute.

De asemenea, după o intervenţie chirurgicală pe cord, pacienţii care ascultă muzică resimt mai puţin durerea decât cei care doar se odihnesc.

Efectul „Mozart“

Efectul „Mozart“ reprezintă totalitatea efectelor muzicii lui W. A. Mozart asupra stării de sănătate, asupra dezvoltării funcţiilor cognitive şi chiar a concepţiei individului despre lume. Istoria acestui fenomen începe în jurul anului 1950, când dr. Alfred Tomatis a efectuat cercetări de stimulare auditivă, utilizând muzica lui Mozart, interpretată în special cu ajutorul unor instrumente cu registru înalt: vioară, flaut, asupra unor grupuri de copii cu deficienţe de vorbire şi comunicare. „Studiile sale nu au o bază ştiinţifică coerentă“, a precizat profesorul Puşcaş.

La Universitatea California s-au întreprins studii de neurofiziologie ce au avut ca scop cercetarea efectelor muzicii mozartiene asupra dezvoltării capacităţii de orientare spaţială. În experimente au fost utilizate animale de laborator. S-a constatat că efectele muzicii asupra dezvoltării simţului de orientare se propagă pe traiecte nervoase ce leagă scoarţa cerebrală de hipocampus.

Alte studii au încercat să demonstreze că efectul Mozart poate influenţa pozitiv inteligenţa, măsurând coeficientul de inteligenţă înainte şi după audiţie. Au fost cercetate şi posibile efecte ale muzicii lui Mozart asupra pacienţilor cu idiosincrazie. Rezultatele obţinute nu au fost concludente, eroarea de sugestie/autosugestie neputând fi neglijată.

La Universitatea din Manchester, studiile asupra efectului Mozart au fost efectuate pe pacienţi epileptici cărora li s-a efectuat EEG pre- şi postaudiţie. În urma acestor experimente, s-a ajuns la concluzia că ambele emisfere cerebrale sunt activate de muzică.

O inimă frântă

Nu… nu este vorba despre o inimă frântă din dragoste, ci de un infarct. Muzica ajută pacienții să își revină după aceste episoade sau după operații pe inimă, scăzând presiunea sanguină și anxietatea și încetinind bătăile cordului.

Încearcă să asculți și muzică veselă, care să te binedispună. Cercetătorii spun că bucuria resimțită la auzul muzicii îmbunătățește circulația sanguină, vasele de sânge se dilată și inima este mai bine irigată.

Note muzicaleMuzica lui Paganini și Ceaikovski ajută la destindere, relaxare, calmare. Muzica lui Shumann, Bach sau Schubert este ideală pentru combaterea insomniei. Simfoniile lui Beethoven, Mozart, Chopin și Ravel sunt recomandate pacienților pentru calmarea durerilor. Muzica tuturor compozitorilor menționați mai sus are efecte benefice și asupra inimii.
Ca reguli generale trebuie reținut că melodiile cu dominanta ritmică stimulează percepțiile senzoriale și dinamizează corpul. Pe când melodiile cu dominanta armonică favorizează relaxarea psihică. Iată două exemple pe care le putem experimenta pe propria piele în această perioadă. Muzica de marș, ascultată de curând cu prilejul zilei naționale, ne însuflețește, ne face să vibrăm (Napoleon spunea că un marș face cât 20 de tunuri), în timp ce colindele ne introduc într-o atmosferă de basm, specifică sărbătorilor, ne readuc în suflet perioada copilăriei.
Muzica nu trebuie ascultată la un volum ridicat. Când nivelul sunetului depășește pragul de 65 de decibeli, el devine nociv.

Surse:
sanatateatv.ro
medlive.hotnews.ro
clicksanatate.ro
viata-medicala.ro
msanatate.bzi.ro
youtube.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

8 − one =

+ 27 = 28

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Cum este corect – interregional sau inter-regional, nonvaloare sau non-valoare, …
Corespondenta la redactie