Legea interzice construirea pe spațiile verzi. Așadar, la Oltenița nu mai este de mirare faptul că legea nu se respectă. A devenit o obișnuință acest lucru. Mai mult decât atât, primarul Petre Țone se crede însăși legea. Revenim la defrișarea din Republicii nu pentru că a devenit o obsesie, ci pentru că este o problemă de actualitate care imperios se cere a fi discutată, analizată și de ce nu, rezolvată sau pusă în cui…

Hoții neprinși sunt negustori cinstiți, cunoaștem vorba de duh din popor. Și dacă o cunoaștem, oare de ce nu învățăm din ea câte ceva? Sunt români, sunt oltenițeni care nu pricep esența, sunt consilieri locali care nu pricep miezul unor probleme, hotărâri de Consiliu Local față de care o parte din ei își exprimă votul în așa fel încât să nu existe discuții sau complicații civice, edilitare etc. Însă, atâta vreme cât o Ordonanță de Urgență nu permite ceva, ea trebuie respectată. Se pare însă că nerespectarea legilor din România a devenit un ”modus vivendi”. Conform OUG 114/2007 (Legea Spaţiilor Verzi), lucrările de construcţii pe spaţii verzi sunt strict interzise, iar la blocurile din Bd. Republicii se tot lucrează, mai nou la blocurile C se face foișor, chiar dacă seamănă a fântână care ar putea să susure la un moment dat ca orice lucru ce supurează…

În conformitate cu OUG 114/2007 “Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora. Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută”.

Este foarte posibil ca această barbarie de a defrișa tot ce este verde și înflorit, nu contează că este gard împrejmuitor verde ce apără de praf apartamentele sau flori ori tăierea altor copaci, să fie o tactică sau politică a PSD, însă atenție!! realizată cu foarte multă derută, astfel încât votantul, alegătorul care pune inconștient ștampila, să nu știe foarte bine despre ce este vorba, iar cel ales din greșeală să întoarcă lucrurile în favoarea sa cu ajutorul metodelor specifice epocii de tristă amintire regăsită într-un partid de la o guvernare.
Oare mai este nevoie de un plan urbanistic zonal unde să se dezvolte toate elementele necesare unei defrișări atîta vreme cît un primar ce ar trebui să fie la dispoziția cetățenilor face ce vrea fără să cântărească opinii civice sau legi?

Oamenii ce locuiesc în apartamentele din Bd. Republicii nemulțumiți și scârbiți de situație

Oamenii din zona Republicii sunt extrem de nemulțumiți și poate că acesta este de fapt cel mai important aspect al problemei. Pe ascuns sau pe față ei și-au exprimat nemulțumirile, însă stilul dictatorial al conducerii orașului de a aborda probleme sau schimba situații închide guri și supape de rezistență. Unul dintre locuitorii din zonă a făcut infarct pentru că s-a opus, o altă persoană a încercat să își exprime nemulțumirile, după care i s-a făcut rău, acestea fiind repercusiunile în rândul celor mai puțin rezistenți, care nu s-au așteptat la astfel de măsuri radicale. Durerile sufletești, nemulțumirile oamenilor care locuiesc de ani de zile în acea zonă obișnuiți cu un mod de viață, unii de la terminarea construcției blocurilor alții pe parcurs, au fost exprimate dar neluate în seamă. Probabil că oamenii au realizat de cine se lovesc, au constatat că orice vorbă bună sau rea este în zadar. Oltenița se afundă în mocirlă, denigrare, Consiliul Local știe foarte bine că Oltenița intră în categoria orașelor verzi pentru reducerea cantității de dioxid de carbon cu 2o%, dar…există întotdeauna un ”dar” extraordinar de dureros.
Treziți-vă oameni buni până nu este ”foarte târziu” căci ”târziul” s-a produs déjà.
Să nu ne mai mirăm că totul se întoarce împotrivă, că în urma defrișărilor de copaci apar inundații sau schimbări de climă, că poluarea este un factor nociv și ce pune presiune pe lucrurile vitale din viața noastră.
Se vorbește, pe de-o parte, de încălzirea globală generată în special de activitățile antropice, iar pe de altă parte de tăierile masive de lemne din păduri care erau stavilă în calea puhoaielor. Aici nu se pune problema unor tăieri masive ci a unor tăieri de zone verzi, însă tot o chestiune de mediu este, respectarea legilor de mediu și de bun simț, de însușire a unor cunoștințe minime ce ar putea înlătura disconfortul trebuind să fie primordiale într-un oraș dintr-o țară europeană care ar trebui să-și dorească evoluția și nu involuția.
Petre Țone nu ține cont de nimic în mersul său prin acest mandat de primar folosindu-se nu doar de anumiți consilieri sau persoane, ci mai ales de o parte a presei din Călărași pentru a induce în eroare, inclusiv ziariști plătiți de el de la publicații ce se vor a fi spectaculoase cu bătăti din palme pentru creații mitice și de poveste ale unor lucruri deviate de la normal. Mai mult decât atât, oamenii din zonă sunt mințiți că aceste decizii de defrișare și construcții pe spații verzi sunt luate ca urmare a votului consilierilor. Și totuși, în ciuda acestor vorbe garnisite cu floricele, consilierii nu au votat nimic în acest sens și nu că nu ar fi fost de acord cam 70% dintre ei sau mai exact nu există astfel de hotărâri care să oblige sau facă pe o parte din consilieri să voteze, cum spun unii dintre ei ”de frică pentru că au familii și sunt obligați să ridice mâna <pentru>” să joace cum li se dictează, ci că nu există astfel de decizii la nivel local. Este foarte probabil ca dacă cineva dorește această lămurire să fie împiedicat să o primească, primăria oltenițeană devenind un loc unde tot ceea ce presupune acces la informația publică obligatorie să se transforme în Legea lui Țone nepermisă.
Dacă România, în speță și esență un orășel ca Oltenița, își dorește sau doresc minciună, lașitate, mârlănie, nedreptate, vehemență în distorsionarea adevărului, este mai mult decât evident că ne îndreptăm spre o epocă fanariotă, subdezoltată, chiar dacă este efemeră dar care în opinia acestor dictatori trebuie să existe și care să taie în carne vie.
Concluzia noastră, fără a lua în calcul tristețile oamenilor sau lacrimile ori bolile sau nemulțumirile lor, ci doar speța în sine, este că totdeauna dreptatea se face. Poate nu acum, spre satisfacția celor disperați de putere pe care au așteptat-o transpirați și bălind mai bine de 9 ani de zile, ci exact atunci când unora le va fi lumea mai dragă și…la timpul potrivit.

Totuși, aceste personaje nu trebuie să uite că dacă omul își bate joc de natură sau de alt om, natura sau soarta plătesc, ca să nu spunem că se răzbună !! Fiecare în felul ei…mai devreme sau mai târziu !!

Elisabeta Genoa