Laura Suzeanu

Evenimentul desfășurat de ziua poetului național Mihai Eminescu a impus acțiunea ca o importanţă locală, atât prin anvergura expoziţiei propriu-zise, cât şi prin prezenţa artistului plastic Lia Maria Andreiță la Oltenița, un nume foarte cunoscut chiar la nivel mondial prin lucrările sale de tapiserie, prin decența și spiritul viu de artist, prin bunul gust și talentul meșteșugului și condeiului său. Opera Liei Maria Andreiță a putut fi admirată și anul acesta, lucrările ei cu o selecţie a celor care au făcut-o celebră în Europa sau Asia.
Oltenițenii au reușit să o cunoască anul trecut cu o expoziție dedicată marelui nostru poet, Mihai Eminescu, prin bunăvoința fostului director al Muzeului Civilizației Gumelnița, prof. dr. Done Șerbănescu, expoziție de care a beneficiat la acea vreme alt director, ca urmare a unor schimbări.
Anul acesta artista a fost solicitată de noul director al Muzeului, Teodor Zavalaș, pentru o expoziție ce s-a organizat în Sala Mare a Primăriei Oltenița.
Susținută de prieteni și apropiați, arta sa contemporană din lucru de mână este destinația de frumusețe artistică. În faţa elevilor din clasele de liceu, a mai multor prezențe în Sala Mare a Primăriei Oltenița, artista Lia Maria Andreiță a oferit un simpozion despre arta zilelor noastre şi vernisajul expoziţiei propriu-zise, ea lăsând încă de anul trecut o impresionată amprentă prin creațiile sale.

Profesor de limba română la Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu”, Endy Enache, vorbește despre Mihai Eminescu și opera sa, adresându-se elevilor din sală cu îndemnul de a-l citi. Legătura dintre artista lucrului de mână în legătură cu emblema Eminescu și opera marelui nostru poet este semnificativă, Eminescu pășind astfel în gândul copiilor din sala expozițională :

Ion Andreiță – poet, prozator, publicist şi traducător. Este cel care a oferit auditoriului  parte din gândurile sale, expoziția constituind pentru acesta o carte, o intrare într-o catedrală. Soţii Lia-Maria şi Ion Andreiţă – doi pictori ai frumosului exprimat prin penel sau lucrul de mână gândit cu spiritul. Ion Andreiță a dorit să le facă celor prezenți cunoștință cu o parte din ceea ce se cheamă ”Poemele eminesciene”, mai puțin cunoscute.

Ion Andreiță a recitat din scrierile lui Emil Botta, poezia ”Revizorul nostru școlar Eminescu”, apoi o creație poetică a sa cu gândul la același Mihai Eminescu :

Profesorul de istorie Nicolae Mavrodin este atât un cunoscător de istorie dar și om de cultură oltenițean, unul dintre aadmiratorii și apropiații Liei-Maria Andreiță.

Nicolae Mavrodin revine de fiecare dată cu câte o surpriză, cel puțin atunci când recită sau redă în fața publicului fragmente de poeme, proză, catrene de scriitori ori creație proprie:

Directorul Muzeului Dunării de Jos Călărași, prof. dr. Marian Neagu, se numără printre cei prezenți la desfășurarea evenimentului ce a avut loc de ziua marelui nostru poet, Mihai Eminescu. Mare iubitor de artă, fost campion național la sportul minții, fost asistent de regie al pieselor de teatru ale renumitului regizor român Liviu Ciulei, Marian Neagu iubește cu toată ființa valoarea esteticului, admiră măiestria, orice modalitate de exprimare a Fumosului. Directorul Muzeului Dunării de Jos din Călărași este fascinat de arta Liei-Maria Andreiță și de talentul acesteia, respectă cu sfințenie legătura sufletească dintre ei :

Părintele Nicolae Trușcă, parohul bisericii din Negoiești, localitatea unde Lia-Maria Andreiță își deapănă creațiile, ne apropie de gândurile sale. Împreună cu soția sa Alexandra, părintele Trușcă i-a însoțit pe Ion și Lia-Maria Andreiță în popasul lor artistic de la Oltenița. Părintele Trușcă este un preot cu dragoste de Dumnezeu, dar și cu un mare talent scriitoricesc. Apropiat de stilul de povestitor al lui Ion Creangă, părintele din Negoiești ne aplică lecții frumoase de viață în creațiile sale literare, iar umorul acestuia ne surprinde plăcut și cu multă franchețe. Un bun prieten este un apropiat al sufletului :

Paul Amu, pensionar și autodidact, se deconspiră în relația cu talentul autoarei expoziției. Oltenițeanul este un bun cunoscător de fapte și istorii, expoziția Liei-Maria Andreiță constituind o revelație de frumusețe :

Lia-Maria Andreiță nu întârzie să vină să ne bucure cu maiestuozitatea sa. Înconjurată de prieteni, cu mulțumiri deschise gazdelor expoziției sale de tapiserie, artistul plastic este aproape de toți :

Evenimentul a fost urmat de o sesiune de autografe oferite de soții Andreiță :

Lia-Maria Andreiţă a expus de curând lucrările sale la Institutul Cultural Român din Beijing. Aceasta a mai expus la Veneţia, Roma, Paris, Viena, Montmartre.

Expoziția rămâne deschisă vizitatorilor în Sala Mare a Primăriei Oltenița până la sfârșitul lunii ianuarie a.c.

Lia-Maria Andreiță – o Domniță printre noi, mesager al candorii
Cuvintele într-o carte sau culorile și formele dintr-o creație trezesc sentimente nebănuite în oameni, dar în același timp păstrează focul lăuntric al unor lumi reverberate sau mai degrabă neauzite și neatinse.
Paul Ferrini spune într-una din cărțile sale că ”Dumnezeu este însuşi suflul prin care orice formă este animată.” La Lia-Maria Andreiță talentul său vorbește cu Dumnezeu, iar acesta răspunde cu mângâiere la fiecare realizare a artistei în parte, talent cu care divinitatea a înzestrat-o și pe care ni-l împărtășește de câte ori există o ocazie pentru asta.
Suflul care-l inspiră pe poet, deopotrivă pe un artist, pe orice sintetizator de creație și frumusețe spirituală, vine din adâncuri îndepărtate oferind în jur energii sub diverse forme de o sensibilitate unică, ce devin contagioase pentru admiratorii operelor.
Lia-Maria Andreiță este o Domniță venită odată cu acest suflu, este mesagerul frumuseții, candorii, culorilor îmbinate armonios, inspirației, dragostei, distincției. Suflul acesta impetuos o încarcă mereu cu minunea dumnezeiască a creației iar artista ne împărtășește arta sa, rostindu-ne PREAPLINUL.
Scriitoarea și creatoarea de frumos Lia-Maria Andreiță se află în divergență cu disoluția unei părți a omenirii, de aceea artista oferă cu o imensă generozitatea universul său cultural, dorind să pătrundă în inimile tuturor, dar nu cu forța ori cu un interes anume, ci cu dragoste și cu singurul său interes ce se cheamă ”grația sufletului”. Aceasta este sigură că lumea poate fi salvată prin adevăr, frumusețe, dragoste și lumină.

Opera Liei-Maria Andreiță este ca un curcubeu, un curcubeu pe poteca căruia ne invită să ne plimbăm, să grăim limbajul oamenilor copleșiți de dorul frumosului, ne invită să dansăm și să ne bucurăm. Ea este puntea de legătură între pământean și ceresc, întrea lumea reală și cea ideală. Iar Mihai Eminescu este pentru Lia Andreiță absolutul. Dacă fericirea copilărească cu care artista trăiește fiecare eveniment cultural o caracterizează, față de opera lui Eminescu, Lia-Maria Andreiță se lasă vrăjită, acaparată ca un om mare. Legătura dintre Mihai Eminescu și Lia-Maria Andreiță este una veșnică și covârșitoare. Iar tapiseria sa ne arată asta cel mai bine. Enciclopedia ideilor și culorilor, enciclopedia mișcării timpului și a metaforelor din tapiseria creată de artistă, ne conduce către imortalitate.
Albumul fiecărei pagini de creație ne face să revenim la opera sa, să o admirăm apoi să plecăm și să ni se facă dor de ea, după care să dorim din nou să o vedem cu aceeași plăcere și aviditate de dorințe pentru a ne încărca pozitiv.
Soțul său, Ion Andreiță, ne investește cuvântul deseori în opera sa literară, poetică. Amândoi rup legătura cu gravitația de cele mai multe ori, nu devin astfel lunateci, devin doar răspunsul la rostul lor pe pământ, devin energii ale unor suflete mărețe, fac simbioze uluitoare între ei, se leagănă între perfecțiune și imperfecțiune, între idee și fapte, între spuse și nespuse, între divin și omenesc.

Tradițiile românești și tapiseria sa cunoscute la Beijing. Ce înseamnă scoarța țesută pentru artistul plastic

Expoziţia „Tradiţii estetice în tapiseria românească” a purtat semnătura operei Liei-Maria Andreiță și a avut loc la Institutul Cultural Român din Beijing. Aceasta a fost însoțită de Ion Andreiță, soțul său, scriitor și jurnalist, care a prezentat publicului din Beijing prelegerea intitulată „Valori spirituale şi estetice în literatura română contemporană”. Lia-Maria Andreiță declara pentru invitații chinezi și români despre tapiseria sa că lucrările sunt inspirate din opera lui Eminescu… ”Am încercat să fiu cât mai aproape de imaginea creată de poet, nu ştiu în ce măsură am reuşit să creez şi filosofia pe care a trăit-o poetul naţional şi, în acelaşi timp, şi fantezia care se creează în mintea noastră când recităm acest poem. Acolo este o lucrare tot din natură inspirată. Se întâmplă, uneori, în viaţa noastră, să înflorim nu numai primăvara şi, uneori, a doua oară toamna. Şi acel copac retrăieşte acest fenomen de excepţie şi, de asemenea, şi aici am încercat să creez cu imaginaţia, specificul fenomenului.” declara artista despre lucrarea inspirată din poezia <Ce te legeni ?…>” Aceasta descrie tehnica folosită: ”Ca tehnică, se realizează în două moduri, în războiul de ţesut orizontal sau în războiul de ţesut vertical. Tapiseria în România foloseşte cele două tehnici, şi orizontal şi vertical, este inspirată din arta tradiţională, din scoarţa românească. Se inspiră, depinde de zonă. În zona oltenească este covorul oltenesc cu motive cu păsări, în zona moldovenească este covorul moldovenesc cu motive florale, îndeosebi trandafirul. Zona transilvană se remarcă prin geometria riguroasă, iar Maramureşul prin explozia de culoare. Astăzi, artiştii încearcă tot felul de experimente, ca să atragă atenţia celor cu bani, să-i intereseze, să achiziţioneze aceste opere, pentru că această artă implică un consum material şi spiritual din partea artistului deosebit de mare, deosebit de costisitoare este. De exemplu, la Academia de Belle Arte, la secţia de design unde se învaţă arta tapiseriei, s-a practicat experimentul ţeserii firului de iarbă uscat. Foarte interesant experiment, dar pe parcurs s-a dovedit că are multe inconveniente, încarcă foarte mult praf, este foarte greu de întreţinut şi foarte greu de manevrat. În ceea ce priveşte specificul artei mele, am folosit tehnica aceasta clasică, orizontală, chiar cele două lucrări din preajma noastră sunt în tehnică orizontală şi tehnica verticală. În ceea ce priveşte obţinerea culorilor, folosesc căile naturale, străvechi, prin fierberea frunzelor. De exemplu, fierb frunza de nuc şi obţin un verde spre cachi, fierb frunza de gutui, frunze de ceapă sau alte frunze. Veniţi în atelierul meu şi descoperim. Motivele sunt împrumutate de la scoarţele ţesute de bunica mea, de mama mea, cărora le mulţumesc foarte mult şi de această dată. Sigur, pe parcurs au suferit metamorfoze şi au evoluat, încât tapiseriile mele au inspiraţie, la ora actuală, din opera lui Mihai Eminescu…” mai declara artista (chinaro.ro).

Artistul este un fel de Gulliver iar creația sa devine curajul cu care omul-devenit uriaș împacă cele două lumi : realul cu imaginarul.
Artistul trebuie să lase privitorului sau cititorului loc pentru căutări, să lase acele ițe descurcate pe care privitorul sau cititorul să le mângâie, să lase semne și chemări, mistere și atracții pe care consumatorul să le culeagă, să le taie sau să le tricoteze în imaginația sa. Artistul aruncă scântei pentru a găsi inspirații.
Lia-Maria Andreiță este acel complet artist. A lucrat ani de zile în diplomație, astfel că a descifrat și cultura țărilor unde a stat să-și ducă la final menirea. Ea scrie povești cu arta sa plastică și exact cum îi sunt cărțile la citit tot așa este tapiseria la privit. Prietenă cu noi toți, atentă și sensibilă, Lia-Maria Andreiță ne-a arătat încă o dată că sufletul de artist este elevat și recunoscător, că biruie orice, că tehnica sa de lucru și creația ne salvează pe noi de la pieire.

Mulțumim, Domniță dragă !!