Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Fatalitatea nu există decât din slăbiciunea oamenilor.

Fatalitatea nu există decât din slăbiciunea oamenilor.

Frăţia îi caracterizează numai pe oameni. Animalele nu cunosc decât dragostea.

Inteligenţa ni se dezvăluie din ceea ce ştim să facem când chiar nu mai avem ce face.

Viaţa este o virtute ireductibilă.

Inocenţa unei fiinţe înseamnă adaptarea absolută la universul în care trăieşte.

Doar mediocrii sunt întotdeauna în forma lor cea mai bună.

Un medic care nu e sportiv, este un chimist cu instrumente murdare.

Viaţa sportivă este eroism sub clopot de sticlă.

Duşmanii sportului sunt grozavi: ei ne obligă să vorbim despre sport.

Nu mi-e teamă de moarte. E riscul pe care ţi-l asumi pentru a juca în jocul vieţii.

Jean Giraudoux

Originea modestă nu l-a împiedicat să facă studii strălucite. Învață la școala primară din orașul natal, apoi urmează cursurile liceului din Châteauroux, iar din anul 1900, își continuă studiile la Liceul Lakanal, din Paris. Jean Giraudoux s-a născut la 29 octombrie1882, în Bellac, Haute-Vienne, Limousin, Franța. A fost un scriitor (romancier, eseist, dramaturg) și un diplomat francez.
Dicționarele ne spun că localitatea Bellac „posedă o biserică din secolul al XII-lea – secolul al XIV-lea și că este patria lui Jean Giraudoux”. Jean, ca și La Fontaine, cum spunea el în glumă, s-a născut la 29 octombrie1882, laBellac, într-o familie modestă. Era fiul perceptorului Léger Giraudoux și a soției acestuia, Anne, născută Lacoste. La botez a primit numele de Hippolyte-Jean.
Între anii 1903 – 1905, Jean Giraudoux urmează studiile la Școala Normală Superioară, unde optează pentru studii germanice. La absolvire, a reușit primul.
Cunoașterea temeinică a Germaniei, a literaturii sale și a sufletului german i-a permis realizarea unor opere literare profunde: Siegfried et le Limousin, Siegfried, La Guerre de Troie n’aura pas lieu, Ondine.
Călătorește în Germania (profesor la o curte princiară), în America (lector la Universitatea Harvard), frecventează mediile literare pariziene. În anul 1909, publică primul său roman, Les Provinciales.
În anul 1910, îmbrățișează cariera diplomatică, în urma unui concurs primește funcția de viceconsul. Jean Giraudoux activează în cadrul Ministerului de Externe. În această perioadă a publicat o singură cartte: L’École des Indifférents, în anul 1911.
În anul 1914, la izbucnirea Primului Război Mondial, este mobilizat cu gradul de sergent, iar pe front este rănit în două rânduri, fiind citat prin ordine de zi. Primește Legiunea de Onoare. După un început excelent la catedră, fiind o perioadă lector la prestigioasa Universitate Harvard din America, Hippolyte‑Jean Giraudoux s‑a simţit atras de zona diplomaţiei, ajungând în anul 1910, prin concurs, viceconsul. În timpul în care a lucrat la Ministerul de Externe, a publicat cartea LâÉcole des Indifférents (1911). Primul Război Mondial a însemnat pentru Giraudoux un alt pas neaşteptat în destinul său, fiind mobilizat în anul 1914. Având gradul de
sergent, s‑a remarcat pe front în două rânduri: a fost citat prin ordine de zi şi a primit Legiunea de Onoare.
În anul 1916, este trimis în Portugalia și în Statele Unite ale Americii, în calitate de instructor militar. Amintirile din război îi inspiră scrierea a trei opere, în aparență ușoare, dar, mai ales, pudice: Lecture pour une Ombre (1917), Amica America (1919) și Adorable Clio(1920).
În 1918, se căsătorește, iar în anul 1919, își reia cariera diplomatică, accedând la Quai d’Orsay, în posturi înalte. În privința scrierilor literare, în anul 1919 vede lumina tiparului lucrarea eroi-comică Elpénor, în care se narează războiul troian văzut prin ochii unui soldat obișnuit. În Amica America, Giraudoux își narează impresiile despre continentul american. În Adorable Clio, sunt redate amintiri din războiul abia încheiat.

După ce s‑a căsătorit şi după alţi ani în diplomaţie şi alte cărţi, în care travaliul său interior pe fronturi şi baze militare a luat forme artistice deosebite, Giraudoux descoperă şi savoarea dramaturgiei. Aceasta datorită prieteniei cu actorul Louis Jouvet, pe care l‑a cunoscut în anul 1928. De atunci, actorul va monta şi juca aproape în fiecare an câte o piesă scrisă de amicul său, Giraudoux.
În 1921, îi apare romanul Suzanne et le Pacifique, iar în anul 1922, romanul Siegfried et le Limousin. Din romanul Siegfried et le Limousin, ulterior extrage o piesă, care este net superioară romanului: Siegfried. Juliette au pays des hommes (1924), Bella (1926), roman inspirat din realitate, Simon le Pathétique (1926), Églantine(1927) sunt romanele pe care Jean Giraudoux le-a publicat, în continuare.
În 1928, leagă o strânsă prietenie cu actorul Louis Jouvet, care va deveni sfătuitorul său în domeniul teatrului. De atunci înainte, Jouvet va monta și va juca, aproape în fiecare an o nouă piesă scrisă de Giraudoux. Între 1928 și 1939, Jean Giraudoux scrie mai multe piese pentru Compania teatrală Jouvet: Siegfried (1928),Amphytrion 38, piesă inspirată din mitologia greacă,
apărută în 1929, Judith, piesă inspirată din Vechiul Testament, apărută în 1931, Intermezzo (1933), unde Giraudoux scoate în evidență poezia vieții de fiecare zi, Tessa, o adaptare a romanului scriitoarei engleze Margaret Kennedy, apărută în 1934, Supplément au voyage de Cook (1935), La Guerre de Troie n’aura pas lieu (1935), pledoarie convingătoare contra războiului, Électre (1937), tragedie, în care autorul tratează conflictul dintre Electra, doritoare a unei dreptăți absolute și regele Egist, care dorește să se facă dreptate, ținând seama de contingențe. Autorul își manifestă solidaritatea față de toți oamenii care luptă împotriva fatalității. În anul 1939, apare piesa Ondine, inspirată din miturile nordice.

Jean Giraudoux moare, potrivit versiunii oficiale, ca urmare a unei otrăviri alimentare, dar, cel mai probabil, ca urmare a unei pancreatite, la 31 ianuarie 1944, fără să fi trăit eliberarea Franței de sub ocupația nazistăLa câteva zile după înmormântare,
care a avut loc la 3 februarie 1944, în cavoul provizoriu al cimitirului Montmartre, se zvonește că Jean Giraudoux ar fi fost otrăvit de Gestapo. Louis Aragon reia știrea, la 20 septembrie 1944, după eliberarea Parisului.

„Pentru ce? Nu doar pentru că este cel mai francez dintre scriitorii noștri, dar, cu siguranță și pentru activitatea sa de rezistență păstrată foarte secret și pe care, în ceea ce mă privește, am ghicit-o în cursul ultimei convorbiri pe care am avut-o cu el, cu cinci zile înaintea morții sale.”

A fost înmormântat în cimitirul Passy, la Paris.
“Jean Graudoux l-a ales pe La Fontaine de naș. În povestirile sale trece de la timpurile homerice (Elpénor) la actualitate; în piesele sale de teatru de la subiectele moderne (Siegfried, Intermezzo, La Folle de Chaillot) la subiecte antice (Amphytrion, La Guerre de Troie n’aura pas lieu, Électre) sau biblice (Judith, Sodome et Gomorrhe), fără să mai vorbim de legenda germanică (Ondine). Tragedia alternează cu comedia. Mai mult decât atât, în sânul aceleiași opere literare, Giraudoux amestecă genurile și tonurile.”


Surse:
ro.wikipedia.org
ziarullumina.ro
autori.citatepedia.ro
youtube.com

Editorial
  • Tot așa?....Tot așa, dar parcă mai rău!

    Tot așa?….Tot așa, dar parcă mai rău!

    Gloria Vita -Ce s-a mai schimbat acolo, că mi-e dor de-acasă? -Mă sperie întrebarea ta. Dar dacă vrei, îți răspund cu altă întrebare. Când ai plecat din oraș și din țară, ai sperat că se va schimba ceva în bine? -Sincer, o fărâmă de speranță tot am avut, deși foarte …...citeste »

Primarul vrea, consilierii ridică mâna: Pentru echipa de fotbal șase miliarde pe an, pentru elevii oltenițeni burse de câțiva lei

2 octombrie 2019

Primarul vrea, consilierii ridică mâna: Pentru echipa de fotbal șase miliarde pe an, pentru elevii oltenițeni burse de câțiva lei

Laura Suzeanu Primarul Petrică Țone este în continuare generos cu echipa de fotbal din spatele Asociației Club Sportiv Municipal Oltenița. Este generos, dar pe banii oltenițenilor, în timp ce profesorii care se mai încumetă să organizeze activități școlare, caută surse externe pentru premii și diplome. Deși jucătorii provin din alte zone, altele decât Oltenița, din bugetul local vor pleca din nou 150.

Corespondenta la redactie