Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

În drumul tău spre succes, ar fi mai bine să urmezi cărarea nebătută, în locul celor deja cunoscute şi general acceptate.

În drumul tău spre succes, ar fi mai bine să urmezi cărarea nebătută, în locul celor deja cunoscute şi general acceptate.

Nu cunosc nimic mai patetic şi mai demn de dispreţ decât omul care îşi alocă toate orele zilelor sale unui singur scop, cel de a face bani doar de dragul banilor.

E foarte important să faci ce trebuie, dar e foarte important şi să le comunici oamenilor că faci ce trebuie.

Am căutat întotdeauna să transform orice dezastru într-o oportunitate.

Un management bun constă în a arăta oamenilor mediocri cum se lucrează peste medie.

Dumnezeu mi-a dat banii mei. Cred că puterea de a face bani este un dar de la Dumnezeu. Un dar care trebuie întreţinut şi folosit cât de bine putem ca să-i ajutăm pe semenii noştri. Pentru că am fost înzestrat cu acest dar, cred că este datoria mea să fac din ce în ce mai mulţi bani şi să-i folosesc spre binele semenilor mei, în funcţie de ceea ce-mi dictează conştiinţa.

Caritatea este dăunătoare dacă nu îl ajută pe cel care primeşte să devină independent de ea.

Dacă vrei să reuşeşti, ar trebui să cauţi căi noi, decât să călătoreşti pe căile uzate ale succesului acceptat.

Nimeni nu ştie ce se va întâmpla cu viaţa lui, totuşi, întotdeauna trebuie sa ştii că te-ai născut pentru ceva mai măreţ.

Nu am avut niciodată ambiţia de a face avere. Nu am avut niciodată scopul de a face doar bani, am avut ambiţia de a construi.

Capacitatea de a trata cu oamenii este o marfă care se cumpără şi eu plătesc mai mult pentru aceasta decât pentru oricare alta.

Un singur lucru mă face fericit. Ştii ce? Să văd cum se încasează dividendele.

Nu-ţi fie frică să renunţi la ceva bun pentru ceva măreţ.

John D. Rockefeller

În 1870, a fondat Standard Oil Company, care a devenit în cele din urmă un monopol dominator în industria petrolieră. Conducerea Rockefeller în Standard Oil l-au adus o mare bogăție precum și controverse, ca și practicile de afaceri de multe opuse Rockefeller. Deşi a lăsat mare parte din avere copiilor (nu înainte de a-i învăţa că prima lor datorie este faţă de semenii lor), el a donat o parte importantă din pro­fituri către şcoli, universităţi şi pentru bur­se în domeniul ştiinţelor şi artelor. Cele de mai sus sunt suficiente pentru a-l conside­ra pe John D. Rockefeller o persoană cu multe calităţi. Totuşi, în perioada de glorie a companiei sale, Standard Oil, el a fost  temut şi detestat de mulţi. John D. Rockefeller este cel mai bogat om din istorie. A fost primul care a făcut un miliard de dolari (în perioada în care SUA descoperea petrolul) şi care putea să învârtă toată administraţia de la Washington pe degetul mic. Două cuvinte erau suficiente pentru a da măsura influenţei sale: “Standard Oil”. Un colos energetic, care avea monopol pe piaţa americană şi care era atât de mare încât Congresul a trebuit să dea o lege astfel încât să fie spart în mai multe companii care să-şi facă concurenţă între ele. Acum 142 de ani, Rockefeller punea bazele unei companii care avea să devină cel mai important nume în industria energetică a lumii. Un gigant – Standard Oil – al cărui urmaş din zilele noastre, Exxon Mobil, se situează, de ani buni, pe locul I la categoria celor mai profitabile companii din lume.
John D. s-a născut pe 8 iulie 1839. A fost al doilea din cei șase copii nǎscuți în Richford, New York, ai lui William Avery Rockefeller ( 1810 – 1906) și Eliza (Davison; 1813 – 1889). Genealogii susțin ca a avut ca strămoși francezi hugenoți care au fugit în Germania în secolul XVII.
Părinţii săi au avut o căsnicie dificilă: în timp ce Eliza, o femeie cu puternice con­vingeri religioase (era baptistă), încerca să ţină familia unită, William ducea o viaţă de o moralitate îndoielnică, dispărând perioade îndelungi de acasă, cu pretextul că vinde “door to door” tot felul de loţiuni >magice”. Părinţii au avut o influenţă crucială în evoluţia lui John D. De la mamă, a în­văţat să-i fie frică de Dumnezeu, iar de la tată, să înmulţească banii. Familia sa s-a mutat la Moravia, New York, și în 1851, la Owego, unde el a urmat cursurile la Academia Owego.În 1853, familia sa s-a mutat la Strongsville, o suburbie din Cleveland, Ohio. Rockefeller a fǎcut cursuri la Cleveland’s Central High School și a studiat contabilitatea 10 saptamani la Folsom’s Commercial College. În ciuda absenței tatălui și mutărilor frecvente, tânǎrul Rockefeller a fost un bǎiat bine educat, serios și studios. Contemporanii săi l-au descris ca fiind rezervat, serios, religios, metodic și discret.Iși susținea dezbaterile excelent, de asemenea, iubea muzica și visa sǎ-și faca o cariera, sǎ faca o avere de 100 000 $ și sǎ trǎiasca pânǎ la 100 de ani.

John D. a avut un talent extraordinar la aritmetică şi a demonstrat abilităţi precoce pentru contabilitate. La 16 ani, a fă­cut un curs de contabilitate, pentru ca apoi să-şi găsească primul job într-un birou de contabilitate, ca asistent. Odată cu înca­sarea primilor bani din salariu, John D. Rockefeller avea să instituie un principiu pe care îl va respecta de-a lungul întregii vieţii şi pe care îl va transmite întregii sale familii: filantropia. El a donat aproximativ 6% din salariu unor cauze caritabile, iar apoi câte 10% către biserica baptistă.
În 1859, la 20 de ani, John D. a reuşit să facă 4.000 de dolari dintr-o firmă de brokeraj, iar acest pas a fost prima treaptă în cariera fulminantă a tânărului Rockefeller. Patru ani mai târziu, el avea suficienţi bani ca să cumpere o rafinărie de petrol. Grăsimea de balenă, folosită de populaţie pentru iluminat, devenea din ce în ce mai scumpă, aşa că Rockefeller a găsit o portiţă extraordinară pentru a face din ce în ce mai mulţi bani. Iar din acest moment, într-o Americă unde cuvântul de ordine era combustibil – pentru fabrici, transport feroviar, iluminat – drumul către primul miliard de dolari din istorie a fost… istorie.
John D. Rockefeller a cumpărat rafinăria de petrol din zona industrială a Clevelandului, împreună cu vechi parte­neri de afaceri, fraţii Clark şi, mai târziu, cu Samuel Andrews. În vreme ce fratele său Frank lupta în Războiul Civil american, John D. făcea bani angajând rezer­vişti în rafinărie. El a donat bani pentru cauza unionistă, se spune, tocmai pentru a evita să fie recrutat. În 1865, a reuşit un pas “critic” al carie­rei sale: să-i scoată pe fraţii Clark din rafinărie, cumpărându-le procentele din afacere cu 72.500 de dolari.

Standard Oil a câștigat un monopol in industria petrolului prin achiziționarea de rafinării rivale și companii în curs de dezvoltare pentru distribuirea și comercializarea produselor sale în întreaga lume. În 1882, aceste societăți diferite au fost combinate in Standard Oil Trust, care controla aproximativ 90 % din rafinării și conductele națiunii. Evident, această situație a deranjat multă lume, de la guvernanți și până la jurnaliști, care au început să atace compania pe toate căile. Asta cu toate că Standard Oil determinase o scădere a prețului petrolului cu 80%. În scopul de a exploata economiile la scară inalta, Standard Oil a făcut totul, de la a construi propriile sale barili de petrol la a angaja oameni de stiinta pentru a descoperi noi utilizări pentru produsele petroliere. Uneori, tehnica era simpla dar eficienta: cumpararea intregii cantitati de petrol existenta pe piata si generarea unei crize care naruia micile companii. Alteori, tehnica consta in limitarea trenurilor de transport al petrolului folosindu-se de bunele relatii cu proprietarii liniilor de cale ferata. O a treia tehnica era achizitionarea tuturor echipamentelor de rafinare sau a pieselor de schimb astfel incat firmele vizate sa nu mai poata rafina. Cel mai adesea insa, mai ales dupa ce practicile sale au facut inconjurul industriei de rafinare, companiile mici acceptau fără prea multe discutii oferta magnatului.

Bogăția și succesul enorm al lui Rockefeller a devenit o țintă pentru jurnaliști, politicieni de reformă și alții care l-au văzut ca un simbol al lăcomiei corporatiste, criticandu-i metodele cu care el ar fi construit imperiul său. The New York Times a raportat în 1937: “El a fost acuzat de strivirea concurenței, imbogatindu-se din reducerile impuse căilor ferate, mituirea oamenilor pentru a spiona companiile concurente, de a face acorduri secrete, de constrangerea rivalilor de a adera la Standard Oil Company sub amenințarea iesirii fortate a lor din afaceri, construirea de averi enorme pe ruinarea altor oameni, și așa mai departe.” În 1890, Congresul SUA a adoptat Sherman Act, primul act legislatit federal care interzice trusturi si combinatii comerciale reținute. Doi ani mai târziu, Curtea Supremă din Ohio a dizolvat Standard Oil Trust, cu toate acestea, o parte din afaceri i-au revenit lui Standard Oil din New Jersey, care a funcționat ca o proprietate privata. În 1911, după ani de litigii, Curtea Supremă a decis ca Standard Oil din New Jersey a încălcat legile antitrust și a forțat-o să se autodizolve (a fost dezembrata în mai mult de 30 de companii individuale).Rockefeller a rămas cu o mare parte dintre actiuni si, in mod ironic, divizarea companiei i-a dublat veniturile personale, peste noapte.

Inspirat în parte de către colegii Epocii de aur, ca magnatul Andrew Carnegie (1835-1919), care a făcut o avere vasta in industria oțelului, care a devenit un filantrop și a donat o mare parte din banii sai , Rockefeller a donat mai mult de un miliard jumătate de dolari pentru diverse cauze educaționale, religioase și științifice. Printre activitățile sale, el a finanțat înființarea Universitatii din Chicago si Institutul Rockefeller de Cercetări Medicale (acum Universitatea Rockefeller).Oriunde mergea, dădea copiilor din jurul său monede de 10 cenți. În viața personală, Rockefeller a fost un religios evlavios, un avocat cumpătat și un pasionat jucător de golf.

Treptat, Rockefeller a cedat frâiele afacerii fiului său John D. Jr, care avea să-și dedice cea mai mare parte a vieții sale activităților filantropice. Multe insti­tuții, muzee, universități își leagă nume­le de familia Rockefeller. Între acestea, MOMA – the Museum of Modern Arts din New York, Centrul Rockefeller și Universitatea Rockefeller. În 1913, John D. Rockefeller Senior a donat 250 de milioane de dolari la înfiin­ța­rea Fundației Rockefeller, care avea ca misiune sănătatea publică, educația me­di­cală și artele. O altă fundație avea să poarte numele soției sale, Laura Spelman. În total, se consideră că familia Rockefeller ar fi donat 550 de milioane de dolari pentru susținerea medicinei și artelor.
La moartea lui John D., (23 mai 1937), averea sa personală era de 1,5 miliarde de dolari, în condițiile în care PIB-ul Americii, la acea vreme, era de 94 de miliarde. A fost primul american a cărui avere a depășit un miliard de dolari.
Averea lui John Rockefeller a fost estimată la 340 de miliarde de dolari când avea 74 de ani, situându-se la scară istorică pe locul 3, după Familia Rothschild și Mansa Musa. La 83 de ani de la moartea sa, este încă o figură emblematică pe Wall Street.

Surse:
paginiromanesti.ca
wikiwand.com
autori.citatepedia.ro
youtube.com

Editorial
  • Tot așa?....Tot așa, dar parcă mai rău!

    Tot așa?….Tot așa, dar parcă mai rău!

    Gloria Vita -Ce s-a mai schimbat acolo, că mi-e dor de-acasă? -Mă sperie întrebarea ta. Dar dacă vrei, îți răspund cu altă întrebare. Când ai plecat din oraș și din țară, ai sperat că se va schimba ceva în bine? -Sincer, o fărâmă de speranță tot am avut, deși foarte …...citeste »

Primarul vrea, consilierii ridică mâna: Pentru echipa de fotbal șase miliarde pe an, pentru elevii oltenițeni burse de câțiva lei

2 octombrie 2019

Primarul vrea, consilierii ridică mâna: Pentru echipa de fotbal șase miliarde pe an, pentru elevii oltenițeni burse de câțiva lei

Laura Suzeanu Primarul Petrică Țone este în continuare generos cu echipa de fotbal din spatele Asociației Club Sportiv Municipal Oltenița. Este generos, dar pe banii oltenițenilor, în timp ce profesorii care se mai încumetă să organizeze activități școlare, caută surse externe pentru premii și diplome. Deși jucătorii provin din alte zone, altele decât Oltenița, din bugetul local vor pleca din nou 150.

Corespondenta la redactie