Inimitabilul actor Costache Antoniu nu poate fi uitat vreodată: Salutări maestre!!
La 16 iunie 2014 aniversăm 25 de ani de la dispariţia din această lume a unui mare actor. Remarcabilã personalitate care a dominat teatrul românesc timp de cinci decenii, fruntaş al unei mari generaţii actoriceşti, Costache Antoniu a înscris în istorie şcoala modernă româneascã de comedie. S-a născut la 26 februarie 1900, în comuna Ţigănaşi din judeţul Iaşi. A făcut studii de specialitate la Conservatorul de Artă Dramatică din Iaşi, avându-l ca profesor pe marele actor State Dragomir. Angajat în 1920 probist la Teatrul Naţional din Iaşi, s-a remarcat timp de cinci stagiuni în roluri episodice şi compoziţii. De la Iaşi, s-a mutat la Sibiu, de aici la Craiova şi, în sfârşit, la Bucureşti. Mihail Sadoveanu a jucat un rol foarte important în cariera actorului, el deţinând funcţia de director al Teatrului Naţional din Iaşi. Tot el a avut încredere în tânărul actor şi a fost primul care l-a aplaudat la finalul anului I, în calitate de preşedinte al comisiei de examinare.
Stabilit la Teatrul Naţional din capitalã, începînd cu anul 1935, Costache Antoniu s-a afirmat ca unul dintre cei mai buni interpreţi, înzestraţi cu umor, sensibilitate, autenticitate, discreţie şi putere de emoţie. Costache Antoniu a fost, în primul rând, maestru în interpretarea rolurilor româneşti. A fãcut parte din marea şi strălucita pleiadă a actorilor aşa zişi caragialeni, titlu de glorie pentru scena naţională. În cariera artisticã, Costache Antoniu a interpretat, în epoci diferite, aproape toţi eroii teatrului lui I.L.Caragiale, de la Catindat la Pristanda şi Cetăţeanul turmentat. În Cetăţeanul turmentat, pe care l-a interpretat in mod magistral de-a lungul carierei sale artistice, Costache Antoniu a dat dimensiuni filosofice şi sociale acestui personaj ciudat şi complex, cinstit şi totuşi corupt, cumsecade, dar lipsit de orgoliul său de proprietar cu veleităţi politice. Calităţile sale i-au adus titlul de Artist al poporului. A fost distins și cu Premiul de stat, cu Ordinul Muncii clasa II (1952) „pentru munca depusă cu ocazia «Centenarului Caragiale»” şi cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”. Evoluţiile sale cinematografice pun în valoare resursele umorului inimitabil: O scrisoare pierdutã; Telegrame; O poveste ca în basme şi altele. A fost profesor la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti şi rector timp de peste zece ani.
Costache Antoniu a păşit în lumea celor drepţi în urmă cu un sfert de veac, la 16 iunie 1979, în Bucureşti, numele său fiind o emblemă a României şi teatrului românesc.
Piese de teatru şi filme:
1.Neamul Şoimăreştilor (1965)
2.Străinul (1964)
3.Pădurea spânzuraţilor (1964)
4.Vacanţă la mare (1962)
5.Darclée (1961)
6.Telegrame (1959)
7.Baieţii noştri (1959)
8.Pasărea furtunii (1957)
9.Nufărul roşu (1955)
10.O scrisoare pierdută (1953)
11.Noapte de pomină (1939)
Sursa video: youtube
Lasă un răspuns