Insecte și tutun. Oltenița asediată de țânțari, muște, păianjeni, ploșnițe, căpușe
Oltenița se lovește și vara aceasta de noi invazii. Oltenițenii nu se scarpină doar de la țânțari, ci și de la înțepătura muștelor sau păianjenilor.

Colac peste pupăză, se înmulțesc căpușele, iar ploșnițele zboară în picaj. Este aproape imposibil să stai în aer liber fără să te alegi cu o duzină de pișcături. Locul mușcăturii se înroșește, semn că insectele sunt deja infectate. De câțiva ani în Oltenița au apărut și țânțarii tigru care atacă ziua. Instituția cu sarcini în acest domeniu, primăria Oltenița, trebuia să înceapă din luna aprilie tratamentele de combatere a insectelor. Că nu au obținut autorizațiile necesare pentru prestarea serviciului sau că nu dețin utilajele necesare, cu ceva efort abia luna trecută s-au auzit pe străzi niște motoare. Nu știm ce substanță s-a folosit și cum s-a stropit, dar insectele însă deranjează.
Tratamentul de combatere a țânțarilor începe de obicei în aprilie pentru că, potrivit specialiștilor, atunci se omoară larvele.
Mai mult decât atât, fiindcă în ultimii ani insectele nu au fost îndepărtate la timp și așa cum scrie la carte, anii trecuți existând aceleași probleme cu prestarea serviciului, chestiunea a devenit tot mai greu de gestionat.
Lăsând deoparte neplăcerea provocată de mușcătura de înțepături, pericolul este că toate aceste insecte infectează sau transmit boli grave.
Lăsând deoparte neplăcerea provocată de mușcătura de înțepături, pericolul este că toate aceste insecte infectează sau transmit boli grave.
Bolile provocate de insecte
De cele mai multe ori mușcătura de paianjen este inofensivă, dar pe teritoriul României există două specii de păianjeni a căror mușcătură poate cauza reacții severe ce necesită asistență medicală: păianjenul pustnic maro și văduva neagră.
Mușcătura de ploșnițe pune rareori probleme de sănătate, însă umflătura roșie apărută în urma mușcăturii este însoțită de mâncărime intensă.
Pe măsură ce căpușa se hrănește cu sânge, crește posibilitatea transmiterii bacteriei Borrelia burgdorferi, agentul cauzator al bolii Lyme.
De cele mai multe ori mușcătura de paianjen este inofensivă, dar pe teritoriul României există două specii de păianjeni a căror mușcătură poate cauza reacții severe ce necesită asistență medicală: păianjenul pustnic maro și văduva neagră.
Mușcătura de ploșnițe pune rareori probleme de sănătate, însă umflătura roșie apărută în urma mușcăturii este însoțită de mâncărime intensă.
Pe măsură ce căpușa se hrănește cu sânge, crește posibilitatea transmiterii bacteriei Borrelia burgdorferi, agentul cauzator al bolii Lyme.

De la mușcături de insecte, se poate ajunge chiar la șoc anafilactic, manifestat prin înroșirea și umflarea feței, umflarea limbii, senzație de sufocare și scăderea marcată a tensiunii arteriale. Șocul anafilactic reprezintă o urgență medicală.
Virusul West Nile, transmis de ţânţari, a provocat moartea a 42 de români, în 2018.
Metodă eficientă de stârpire a țânțarilor în Franța
În sudul Franței, autoritățile au apelat la o metodă aparte de alungare a țânțarilor. Locuitorii de acolo s-au liniștit grație unor dispozitive care funcționează ca un aspirator de insecte. 250 de astfel de capcane au fost instalate în cele mai aglomerate zone. Țânțarii sunt momiți printr-un procedeu cât se poate de natural: aparatul reproduce respiraţia umană. E o capcană – ţânţarul e atras şi aspirat. Raza de acțiune a dispozitivului este de 500 de metri pătrați, iar eficiența sa dovedită în zonele rezidențiale, în piețe, pe terasele restaurantelor de pe țărmul mării sau în campinguri. Planul de achiziții pus la punct de autoritățile de acolo ridică investiția totală la aproape un milion de euro, potrivit presei franceze.
În sudul Franței, autoritățile au apelat la o metodă aparte de alungare a țânțarilor. Locuitorii de acolo s-au liniștit grație unor dispozitive care funcționează ca un aspirator de insecte. 250 de astfel de capcane au fost instalate în cele mai aglomerate zone. Țânțarii sunt momiți printr-un procedeu cât se poate de natural: aparatul reproduce respiraţia umană. E o capcană – ţânţarul e atras şi aspirat. Raza de acțiune a dispozitivului este de 500 de metri pătrați, iar eficiența sa dovedită în zonele rezidențiale, în piețe, pe terasele restaurantelor de pe țărmul mării sau în campinguri. Planul de achiziții pus la punct de autoritățile de acolo ridică investiția totală la aproape un milion de euro, potrivit presei franceze.
La Oltenița, până când autorităţile vor rezolva problema ţânţarilor, trebuie să ne luăm singuri măsuri de protecţie. Purtaţi îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, mai ales în parcuri. Folosiţi spray-uri împotriva insectelor, folosiți creme anti-insecte, montaţi plase de protecţie la ferestre şi uși, nu depozitaţi gunoiul menajer în casă, eliminați apa stătătoare din gospodării, de exemplu, anvelope, găleți, butoaie, pentru a reduce locurile în care țânțarii depun ouă. Astfel, ne protejăm nervii. Dacă nu, ultima soluție ar fi tutunul și fumul de țigară…