Iubesc tot ceea ce se înalţă.

Proporţia interioară – este ultimul adevăr inerent, în absolut toate lucrurile.

Simplitatea este o complexitate rezolvata.

Am slefuit materia pentru a afla linia continua. Si cand am constatat ca n-o pot afla, m-am oprit; parca cineva nevazut mi-a dat peste maini

Eu am voit să înalţ totul dincolo de pământ.

Cocoşii mei cântă ! Şi păsările mele zboară !

În timpul copilăriei – am dormit în pat.
În timpul adolescenţei – am aşteptat la uşă.
În timpul maturităţii – am zburat înspre ceruri…

Opera de artă trebuie să fie creată ca şi o crimă perfectă – fără pată şi fără urmă de autor…

Arta (mea) este realitatea însăşi.

Arta nu este o evadare din realitate, ci o intrare în realitate cea mai adevărată – poate în singura realitate valabilă.

Sculpturile mele sunt fecioarele mele!… Le gătesc ca de nuntă!…

Pietrele (operele) pot să devină dintr-o dată… şugubeţe!…

Istovesc la Pasărea măiastră (vrăjită) din 1909 încoace şi mi se pare, iată, că nu am desăvârşit-o încă.

Eu aş vroi să reprezint imponderabilul într-o formă concretă.

Păsările măiestre m-au fascinat şi nu m-au mai eliberat din mreaja lor niciodată.

Pasărea de aur!… O lucrez încontinuu!… Insă nu am găsit-o încă!

Măiastră!… Ea se zbate aprig, ca tot ceea ce am realizat, până astăzi, ca să se înalţe spre ceruri.

Eu nu creez Păsări – ci zboruri.

Măsurătoarea este vătămătoare, tocmai pentru că există în lucruri…

Există în toate lucrurile o măsură, un adevăr ultim.

Prin artă, te vei detaşa de tine însuţi. Iar măsura şi numărul de aur te vor apropia de absolut.

Proporţia interioară – este ultimul adevăr inerent, în absolut toate lucrurile.

Atâta vreme cât obiectele (sculpturile) nu există decât printr-o opoziţie faţă de tine însuţi,  nu ai să poţi niciodată să îţi dai perfect seama de adevărata lor esenţă. Pentru a ajunge la esenţă, trebuie să te detaşezi de tine însuţi, proiectându-te în acele obiecte, care, astfel, vor putea vorbi în locul tău.

Nu mai avem nici un acces la spiritul Lumii, poate fiindcă nici nu îl căutăm;
însă trupul omenesc nu este nici el diferit de structura universului.

Statuile mele sunt ocaziuni ale meditaţiei.

Templele şi bisericile au fost şi au rămas întotdeauna lăcaşuri ale meditaţiei.

Constantin Brâncuşi

Ţăran şi erudit artist şi intelectual; boem şi estet până aproape de sfinţenie; o personalitate socială care circulă în cele mai elitiste cercuri artistice din Paris şi un pustnic, personalitatea paradoxală şi enigmatică a lui Brâncuşi a atras atenţia aproape la fel de mult ca arta sa cu adevărat inovatoare. Ceea ce ne conduce la următorul factor – şi cel mai important: talentul lui Brâncuşi.
Constantin Brâncuşi a fost ales postum membru al Academiei Române.
Viziunea lui Brâncuşi asupra vieţii era influenţată atât de Platon cât şi de conceptele filosofilor orientali. Constantin Brâncuşi a eliberat sculptura de preponderenţa imitaţiei mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realităţii, a preconizat exprimarea esenţei lucrurilor, a dinamismului formei, a unit sensibilul cu spiritualul.
Născut la 19 februarie 1876 în Hobiţa, judeţul Gorj, Constantin este al cincilea copil al lui Nicolae şi Maria Brâncuşi. În copilărie a învăţat să sculpteze lemnul pentru a confecţiona diferite unelte şi obiecte casnice. În România, obiectele casnice, stâlpii şi faţadele caselor erau adesea decorate cu sculpturi în lemn. Stilul acestor ornamente va influenţa opera lui Brâncuşi. În memoriile sale artistul spunea că ţinuta şi modul său de viaţă au fost influenţate de ţara sa de origine, respectiv de: simplitatea, bunul simţ şi dragostea de natură. Copilăria este marcată de dese plecări de acasă şi ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii şi birturi.
În opera sa, Brâncuşi a oglindit felul de a gândi lumea a ţăranului român.
Prin obârşia sa ţărănească, şi-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradiţiile, miturile şi funcţia magică a artei populare româneşti.
Brâncuşi este, neîndoielnic, un asemenea moment al conştiinţei artei moderne, care concentrează sensurile unei întregi ere a evoluţiei spiritului creator.
Reprezentant al mişcării artistice moderne, Constantin Brâncuşi (1876-1957) este considerat de mulţi ca fiind cel mai important sculptor al secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei şi utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avantgardei pariziene.

În 1937, cunoscutul sculptor englez Henry Moore scria: ” Brâncuşi a fost acela care a dat epocii noastre conştiinţa formei pure”. Unul dintre cei mai importanţi arhitecţi contemporani, Frank Gehry indica cu precizie influenţa pe care a avut-o asupra sa marele sculptor român Constantin Brâncuşi.

Ţara lui gazdă, Franţa, i-a recunoscut de mult geniul şi a pus bazele unui Atelier Brâncuşi în cadrul centrului Georges Pompidou. Mulţi dintre noi, cei care iubim arta monumentală a lui Brâncuşi, suntem nerăbdători să vedem şi un Muzeu Brâncuşi în ţara lui natală, România. Între timp, vom continua să ne bucurăm de sculpturile lui Brâncuşi expuse în întreaga lume şi de Coloana Infinitului recent restaurată la Târgu-Jiu.

Asemenea sculpturilor sale magnifice, pentru români, artistul Constantin Brâncuşi este un monument naţional. Pentru a extinde metafora, el este, de asemenea, unul dintre pilonii modernismului. Preferat în Ţara gazdă, Franţa, el chiar are, ca şi mentorul său Auguste Rodin, propriul său muzeu la Paris.

Curând a ajuns el însuşi un “copac mare”, devenind cunoscut în întreaga lume pentru sculpturile sale Sărutul (1908), variaţii ale Păsării măiestre (1928) şi, desigur, capodopera sa din Târgu Jiu, Coloana Infinitului (1938). Investitori bogaţi, printre care şi John Quinn, i-au cumpărat sculpturile.      El şi-a expus lucrările în locuri de prestigiu, inclusiv în Salon des            Indépendants din Paris şi Armory Show din New York. Unul dintre primii artişti modernişti şi având un suflet boem, Brâncuşi s-a aflat în compania unora dintre cei mai influenţi artişi, poeţi şi scriitori ai vremii, printre care se numărau Pablo Picasso, Man Ray, Marcel Duchamp, Amedeo Modigliani, Ezra Pound, Guillaume Appollinaire, Henri Rousseau şi Fernand Lèger. Agenda sa de cunoscuţi şi prieteni arată ca o listă “Who’s Who” cuprinzându-i pe cei mai cunoscuţi artişti, poeţi şi scriitori modernişti.

Brâncuşi a creat mai puţin de 20 opere de artă, toate variaţii ale lucrărilor anterioare.

brancusi.1dez.com si alte surse on line