Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Iubeşte-ţi profesiunea şi socoteşte-o cea mai frumoasă dintre toate, şi astfel izbânda va fi deplină.

Iubeşte-ţi profesiunea şi socoteşte-o cea mai frumoasă dintre toate, şi astfel izbânda va fi deplină.

Există microorganisme ce pot elabora substanţe capabile de a opri dezvoltarea şi nocivitatea altor microorganisme… Noi orientări în terapeutică se întrevăd.

Ştiinţa este adevărul, este cunoaşterea şi întrebuinţarea forţelor naturii pentru fericirea omului.

Leacul pelagrei, al acestei boli a mizeriei, al acestei rușini naționale, vi-l dau eu: împroprietărirea țăranilor.

Am comandat unui sticlar nişte cutii mari circulare de sticlă, închise cu capac. Ele au fost sterilizate şi apoi au fost umplute cu agar-agar. Agarul fiind, apoi, sterilizat de trei ori la etuvă, a fost înconjurat cu un inel de cauciuc, pentru a-l închide bine. Agarul se însămânţează cu un fir de platină care a fost înmuiat într-o cultură bacteriană. Se face un prim cerc mare pe suprafaţa sa. Se închide cutia şi se pune la temperatura necesitată, spunea Babeş, de 37 de grade. Cultura creşte formând un cerc complet şi foarte neted. Se lasă astfel opt zile, după care se incubează cultura unui al doilea microb în striurile puţin întinse, paralele cu primul cerc, şi ocupând un segment care radiază de la centru spre periferie. […]
Procedăm tot astfel alături cu o bacterie dintr-o altă specie şi mai departe cu opt, zece specii de bacterii şi mai mult. Dacă primul striu, cel mai apropiat de cercul mare ocupat de cultura circumferenţială se dezvoltă cam în stare normală, aceasta arată că nu a fost în niciun fel stânjenit. Aţi văzut, în schimb, cât a crescut el.

Astăzi, în anul 1903, ca urmare a cercetărilor din domeniul bacteriologiei şi dezvoltării fără precedent a microbiologiei, trăim o adevărată bacteriofobie.

Victor Babeș

Își începe cariera științifică în Budapesta ca asistent în laboratorul de Anatomie Patologică (1874 – 1881). În urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie și pleacă la Paris unde lucrează un timp în laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil. Împreună cu acesta publică primul tratat de bacteriologie intitulat Les bacteries et leur role dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses (1885).

Victor Babeș s-a născut în anul 1854 la Viena, acolo unde tatăl său, juristul și omul politic bănățean Vincențiu Babeș lucra la Înalta Curte de Casație din capitala Imperiului Austriac. Victor Babeş ne-a lăsat o moştenire intelectuală de o valoare incomensurabilă. Poate că una dintre cele mai importante descoperiri ale omenirii o reprezintă utilizarea antibioticelor, medicamente care au salvat milioane de vieţi. Numele lui Victor Babeş este şi va fi întotdeauna strâns legat de apariţia antibioticelor. Cele două probleme, antagonismul microbian şi antibioza, trebuie bine fixate; în ceea ce priveşte antagonismul microbian, între două sau mai multe specii bacteriene, trebuie precizat că fenomenul în sine a fost cunoscut cu mult timp înainte de a fi indentificate microorganismele.
A fost fiul deputatului Vincențiu Babeș, originar din Banat, și al Sophiei Goldschneider, descendenta unei influente familii vieneze. Victor Babeș a obținut bacalaureatul la Gimnaziul Catolic din Budapesta, acolo unde tatăl său fusese numit președintele curții de justiție numită Tabula Regia, după care a studiat medicina la Universitatea din Budapesta, apoi la Viena, unde și-a luat doctoratul.
A devenit rapid pasionat de microbiologie și a decis să își aprofundeze cunoștințele în laboratoarele celor mai cunoscuți specialiști din lume în acest domeniu. La Paris, Victor Babeș a lucrat cu savanți precum Louis Pasteur, iar la Berlin cu biologi precum Robert Koch.
În anii 1885-1886 lucrează în Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow și Robert Koch.
În 1881 primește titlul de conferențiar (docent privat) iar în 1885 postul de profesor asociat de Histopatologie la Universitatea din Budapesta. În 1887 a fost chemat la București ca profesor la catedra de Anatomie Patologică și Bacteriologie.

Înainte de a se vorbi de lumea infrastructurală, în cele mai vechi timpuri vracii utilizau diverse cataplasme cu mucegaiuri, pe care le aplicau pe răni produse în războaie sau în luptele cu animalele.
Există lucrări din perioada anilor 1871–1876, care prezintă unele succese terapeutice, după utilizarea unor cataplasme cu suspensii de penicilinium, fără să dea, însă, o explicaţie ştiinţifică acestor succese terapeutice. Precizăm faptul că această concurenţă vitală dintre două sau mai multe microorganisme explică mecanismul prin care se realizează antagonismul microbian.
Babeş a înţeles, încă din anul 1885, că antagoniştii secretă substanţe difuzibile, iar acestea sunt responsabile de acţiunea bacteriostatică faţă de celelalte bacterii, care sunt în imediata lor vecinătate. În ciuda acestei precizări definitorii pentru începutul antibiozei, Victor Babeş nu exclude total unele înţelesuri ale teoriei pasteuriene, a mediului epuizat. Cercetătorul român a fost pasionat de studiul asociaţiilor microbiene. El a efectuat, în anii 1890 şi 1912, numeroase experienţe cu tulpini vechi, constatând că acestea nu mai posedă virulenţa iniţială şi nu se pot compara, ca patogenie, cu şuşele replicative. Ceva s-a produs în mediu, iar acel “ceva” influenţează virulenţa. Babeş nu s-a referit nicio clipă la faptul că şuşele vechi îşi pot pierde patogenia, din cauza lipsei substanţelor nutritive, ci a explicat, modern, fenomenul de îmbătrânire prin autoantibioză.
El a inventat antibiograma cu 55 de ani înaintea englezului N. G. Heatley, cu toate că cercetătorii din vestul Europei îl promovează pe N. G. Heatley ca inventator al antibiogramei.
În urma cercetărilor sale, Victor Babeș a pus în evidență peste 40 de microorganisme patogene. De asemenea, el s-a implicat în tratarea și prevenirea unor boli precum tuberculoza, lepra, turbarea sau difteria. Totodată savantul român a dezvoltat o serie importantă de vaccinuri care sunt folosite în prezent în toată lumea.
De o deosebită importanță este descoperirea unei clase de paraziți – sporozoari intracelulari nepigmentați – care cauzează febra de Texas la pisici și alte îmbolnăviri la animale vertebrate. La Congresul Internațional de Zoologie din Londra (1900) acești paraziți sunt clasificați în genul Babesia.
În 1892 publică împreună cu Gheorghe Marinescu și Paul Blocq un Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos. A editat timp de mai mulți ani Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie din București.
Victor Babeș, datorită formației sale științifice de bază, a creat concepția ce poate fi denumită “patomorfologia procesului infecțios”, sinteză a microbiologiei cu histopatologia.

Activitatea lui Babeș a influențat și dezvoltarea medicinei veterinare, imprimându-i orientări noi, strâns legate de obiectivele medicinei profilactice. Astfel, a introdus vaccinarea antirabică în România, ameliorând metoda prin asocierea, în cazurile grave, cu seroterapia.
Pe lângă activitatea științifică, Babeș a fost preocupat de îmbunătățirea stării sanitare a populației, în special în combaterea și prevenirea pelagrei.
De asemenea, Babeș s-a preocupat îndeaproape de problemele medicinei profilactice, abordând probleme ca: alimentarea cu apă a localităților, organizarea științifică a luptei antiepidemice etc.

Concepția sa filozofică, înscrisă pe linia materialismului este expusă în lucrările: Considerațiuni asupra raportului științelor naturale către filozofie (1879) și Credință și știință (1924). Babeș a combătut agnosticismul lui Kant, teoria ideilor înnăscute (ineismul) lui Descartes, apriorismul idealist al lui Schelling, precum și fideism. A susținut în mod consecvent caracterul obiectiv al lumii, al legilor naturii și al cauzalității.

Victor Babeș a pus bazele publicațiilor „Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie“ (1889), „România medicală“ (1893) și „Archives des sciences médicales“ (1895).

Victor Babeș a fost unul dintre candidații la Premiul Nobel pentru tratatul său de bacteorologie, primul de acest fel din lume. În perioada în care a trăit în Franța, Victor Babeș a dezvoltat o serie de convingeri politice de stânga, însă nu a fost niciodată comunist, ci liberal.

El s-a stabilit la București la rugămintea prietenului său, prim-ministrul liberal Dimitrie Sturza. În 1893, Victor Babeș a devenit membru al Academiei Române. Ulterior, a fost ales membru corespondent al Academiei Medicale din Franța, iar statul francez i-a oferit cea mai înaltă decorație a sa, Legiunea de Onoare.


Surse:
cdt-babes.ro
ro.wikipedia.org
autori.citatepedia.ro
youtube.com

Editorial
  • Tot așa?....Tot așa, dar parcă mai rău!

    Tot așa?….Tot așa, dar parcă mai rău!

    Gloria Vita -Ce s-a mai schimbat acolo, că mi-e dor de-acasă? -Mă sperie întrebarea ta. Dar dacă vrei, îți răspund cu altă întrebare. Când ai plecat din oraș și din țară, ai sperat că se va schimba ceva în bine? -Sincer, o fărâmă de speranță tot am avut, deși foarte …...citeste »

Primarul vrea, consilierii ridică mâna: Pentru echipa de fotbal șase miliarde pe an, pentru elevii oltenițeni burse de câțiva lei

2 octombrie 2019

Primarul vrea, consilierii ridică mâna: Pentru echipa de fotbal șase miliarde pe an, pentru elevii oltenițeni burse de câțiva lei

Laura Suzeanu Primarul Petrică Țone este în continuare generos cu echipa de fotbal din spatele Asociației Club Sportiv Municipal Oltenița. Este generos, dar pe banii oltenițenilor, în timp ce profesorii care se mai încumetă să organizeze activități școlare, caută surse externe pentru premii și diplome. Deși jucătorii provin din alte zone, altele decât Oltenița, din bugetul local vor pleca din nou 150.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Cum este corect – (Tu) plecasei/văzusei, vorbisei etc. sau (Tu) …
Corespondenta la redactie