Senatorul Iulian Dumitrescu (vicepreşedinte al Comisiei de buget-finanţe din Senat) explică de ce se vehiculează numele său la Finanțe într-un posibil Guvern PNL.

Acesta a declarat pentru PSnews.ro că, probabil, poziţia sa din camera parlamentară superioară, precum şi cea din interiorul PNL (de co-preşedinte al Comisiei liberale de transporturi) au făcut ca mass media să îl dea drept posibil deţinător al portofoliului Finanţelor sau al celui de Transporturi într-un posibil Guvern PNL : „Eu sunt vicepreşedinte al Comisiei de buget-finanţe din Senat – probabil că ăsta ar fi motivul. Altminteri, nu au existat discuţii în partid, nu este nimeni nominalizat oficial. Probabil că presa s-a gândit că sunt tânăr şi că mă aflu în poziţia asta. Referitor la cealaltă posibilă nominalizare, la Ministerul Transporturilor: în cadrul partidului, eu şi Anca Boagiu conducem Comisia de Transporturi, care s-a ocupat de programul de guvernare (eu din partea vechiului PNL, iar Anca Boagiu din partea vechiului PDL), dar alte motive nu ar fi”, a explicat Dumitrescu.

El a precizat că singurele discuţii informale au avut loc în ceea ce priveşte programul de guvernare şi alcătuirea comisiilor de specialitate din PNL : „Nu am fost contactat de nimeni din partid. Discuţii informale au fost când s-a lucrat la programul de guvernare – liberalii au ales ca, din cadrul partidului, să conducă comisiile de specialitate câte o persoană de la vechiul PNL şi câte una de la vechiul PDL şi să întocmească programul de guvernare. Bineînţeles că, dacă ei te pun să conduci o astfel de comisie sau să faci programul de guvernare pe Transporturi, lumea consideră că e posibil sau e probabil să faci parte din noul guvern. Ne întâlneam cu Cătălin Predoiu şi vorbeam despre programul de guvernare – cam aşa s-au desfăşurat discuţiile. Totul s-a făcut sub coordonarea lui. La Transporturi, se întâlnea cu Iulian Dumitrescu şi încă două persoane. La Finanţe, se întâlnea cu Ialomiţianu, cu Nicolăescu, cu mine şi cu încă cineva.”, a mai declarat Iulian Dumitrescu pentru aceeași sursă.

Preşedintele Klaus Iohannis doreşte un guvern PNL, cu care să se simtă confortabil şi să pună în aplicare viziunea sa pe zece ani, precizând că relaţia cu guvernul actual este una instituţională, normală. El a mai declarat pentru presa centrală că îşi doreşte ”un Guvern cu care se simte confortabil, cu care, dacă merge la Bruxeles, să spună: Domnule preşedinte, Guvernul meu şi cu mine..”.

Cătălin Predoiu, prim-vicepresedintele PNL arată că obiectivul strategic al programului de guvernare este reconstrucția națională, context în care deviza liberală “Prin noi înșine” revine în actualitate.

Programul de guvernare al PNL este structurat pe patru părți iar obiectivul său este ”România lucrului bine făcut”

Programul de guvernare al PNL, intitulat Reclădirea Națională, are ca obiectiv punerea în operă a principiilor și obiectivelor platformei “România lucrului bine făcut”, potrivit unui document remis presei centrale. Programul este structurat pe patru mari părți care au în vedere “Națiunea”, “Statul”, “Economia” și “Societatea incluzivă”, cu capitolele aferente.

PNL afirma în document, ca un lait-motiv al programului, că provocarea pe care și-o asumă este “buna guvernare”. În cadrul documentului este prezentat schematic și obiectivul strategic al programului PNL, Reclădirea națională, a cărui implementare este desfășurată pe perioada 2015-2020. Astfel, în 2015, PNL își propune realizarea unui parteneriat între Guvern și Societate, în 2016, o armonizare între buna guvernare și efortul național, elemente ce ar trebui să conducă în 2017 la un “model propriu de dezvoltare”. Apoi, în 2018, potrivit PNL, în baza acestui model să se poată ajunge la o “economie competitivă”, la o “societate educată, dinamică” ș la o “administrație inteligentă”, componente care ar putea sta, în 2019, la baza obiectivului de “reclădire națională”.
PNL mai propune în programul său de guvernare realizarea unor “grupuri strategice” la nivelul Executivului, precum și crearea unui mecanism de lobby internațional pentru România. În aceeași linie, PNL își propune crearea unui grup de lucru și dialog permanent cu mediul de afaceri în vederea culegerii direct din economie a semnalelor și propunerilor privind îmbunătățirea mediului de afaceri, cu o atenție specială pentru încurajarea și dezvoltarea capitalului autohton.
În document se mai susține crearea unui mecanism de lobby internațional pentru România care prevede, între altele, “constituirea unui Comitet Internațional de Sprijin pentru interesele României, compus din personalități economice, diplomatice și politice internaționale care simpatizează cu România, atât de cetățenie româna, cât și străina”. Liberalii susțin, totodată, necesitatea “regândirii și revitalizării” Consiliului Economic și Social, astfel încât să exercite un rol proactiv în conceperea politicilor Guvernului și dialogului acestuia cu partenerii sociali.
Programul de guvernare propus de PNL mai propune, ca măsură în domeniul fiscal-bugetar pentru stimularea consumului intern, “readucerea TVA la 19% de la 1 ianuarie 2016”.
O altă măsură de stimulare a consumului intern propusă prin programul PNL se referă la “introducerea a două cote diferențiate de TVA”, una pentru “alimente, medicamente, energie electrică, gaze naturale, cărți” și o alta pentru “serviciile turistice, transport în comun și alte produse, a căror oportunitate va fi determinată prin consultarea cu mediul de afaceri, partenerii sociali și societatea civilă”.
Totodata, PNL își propune “introducerea unui nou sistem fiscal începând cu anul 2017”, sistem prin care se are în vedere, printre altele, “generalizarea cotei unice de 16% pentru toate tipurile de taxe și impozite (impozit pe profit, impozit pe venit, impozit pe dividende, TVA și toate taxele pe muncă)”.
PNL mai susține, în programul său de guvernare, ca alocarea bugetară necesară pentru dezvoltarea infrastructurii de transport de toate tipurile – rutier, feroviar, naval, aerian – a României este de circa 3% din PIB. La capitolul privind consolidarea Justiției, se susține “dreptul CSM de a sesiza Guvernul cu proiecte de lege privind organizarea sistemului judiciar”, iar la capitolul Sănătate are în vedere o alocare bugetara a “cel puțin 6% din PIB începând cu anul 2016”.
Surse liberale citate de presa centrală spun că la sfârșitul lunii septembrie PNL va prezenta o listă cu fiecare nume în parte în Guvernul PNL. Se va alege un singur nume. Ministeriabilii PNL vor fi evaluați în funcție de criteriile de integritate pe care le vor avea. Liberalii se gândesc să intre la guvernare în locul PSD. Calculele vor depinde, însă, de deciziile președintelui Iohannis