De Ziua Mondială a Libertății Presei, gânduri bune se îndreaptă dinspre politicieni către cei care îi monitorizează intens: atât reprezentanții mass-media tradiționale (presa scrisă și radio-TV) cât și cei din „noul val” generat de tehnologia informației și Internet (bloggeri, responsabili site-uri de știri, TV și radio on-line):

Klaus Johannis: „O presă liberă contribuie la consolidarea democrației și la dezvoltarea unei societăți prospere. Pentru acest drept am luptat în 1989, iar rolul mass – media este esențial în apărarea interesului public. Ziua Mondială a Libertății Presei ne readuce aminte cât de importantă este libertatea de exprimare.”

Alina Gorghiu: „Mass-media, cu bune și cu rele, reprezintă garanția dreptului nostru fundamental la libera exprimare. De Ziua Libertății Presei, noi toți – oameni politici, patronat, ziariști, telespectatori, cititori sau ascultători – ar trebui să ne gândim mai apăsat la cât de mult ne-a lipsit acest drept fundamental în perioada comunistă, cât de prețios este, dar și cât de ușor se poate pierde. Tuturor acelora care au răbdare ore întregi în fața ușilor închise pentru a smulge o declarație de câteva minute la finalul unor ședințe prelungite, acelora care petrec săptămâni în șir deslușind ițele unui subiect de investigație, acelora care își asumă riscuri extreme în teatrele de operații militare, acelora care prin scriitura lor ajung să schimbe destine sau să determine luarea unor decizii cu mare impact social, le transmit un gând bun, să rămână determinați și să lupte pentru libertatea lor de exprimare. Libertatea lor, e libertatea noastră.”

Raluca Surdu: „La mulți ani liberi de prejudecăți și tentații senzaționaliste, mulți ani fără constrângeri și limitări nedemocratice, tuturor colegilor din presă!”

Ziua mondială a libertății presei a fost proclamată de către Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinței Generale a UNESCO în 1991.
ONU a declarat ziua de 3 mai Ziua mondială a libertății presei pentru a aduce în atenția publică importanța și necesitatea respectării libertății de exprimare, conform articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului: „Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat.”
Această zi celebrează principiile fundamentale ale libertății presei și reprezintă un prilej pentru a evalua libertatea presei în intreaga lume. Este o zi de reflecție în rândul profesioniștilor mass-media cu privire la problemele libertății presei și a eticii profesionale. (Sursa: AGERPRES)

Potrivit Codului deontologic adoptat de Clubul Roman de Presa :

• ziaristul are datoria primordială de a relata adevărul, indiferent de consecințele ce le-ar putea avea asupra sa, obligație ce decurge din dreptul constituțional al publicului de a fi corect informat (art. 1)
• ziaristul poate da publicității numai informațiile de a căror veridicitate este sigur, după ce în prealabil le-a verificat, de regulă, din cel puțin două surse credibile (art.2)
• ziaristul nu are dreptul să prezinte opiniile sale drept fapte. Știrea de presă trebuie să fie exactă, obiectivă și să nu conțină păreri personale (art.3)
• ziaristul este obligat să respecte viața privată a cetățenilor și nu se va folosi de metode interzise de lege pentru a obține informații sau imagini despre aceasta (art. 4)
• ziaristul va da publicității punctele de vedere ale tuturor părților implicate în cazul unor păreri divergente (art. 5)
• ziaristul va păstra secretul profesional privind sursele informațiilor obținute confidențial (art.6)
• ziaristul are responsabilitatea civică de a milita pentru instaurarea justiției și dreptății sociale (art. 7)
• în exercitarea profesiei și în relațiile pe care le întreține cu autoritățile publice sau cu diverse societăîi comerciale, ziaristului ii sunt interzise orice înțelegeri care ar putea afecta imparțialitatea sau independența sa (art. 8)
• ziaristul care distorsionează intenționat informația sau face acuzații nefondate săvârșește abateri profesionale de maximă gravitate (art. 9)
• ziaristul și redacția au datoria de a face corecțiile necesare în cazul în care, din vina lor, vor fi date publicității informații inexacte (art. 10)

Textul integral al codul poate fi consultat pe pagina Clubului Român de Presă.

Material realizat de Centrul de resurse pentru initiativa si actiune – Oltenita