Lupta activiștilor de mediu pentru salvarea pădurilor de la Certej Hunedoara vs retrocedări abuzive și lăcomie
Patru asociații au pornit în urmă cu aproximativ trei săptămâni, o campanie de strângere de semnături împotriva defrișării a 165 de hectare de pădure din localitatea Certej, Hunedoara, care ar face loc viitoarei exploatări miniere. Proiectul de hotărâre de Guvern privind scoaterea primelor 56 de hectare din fondul forestier a fost lăsat pentru dezbatere publică până pe 8 noiembrie.
Pe site-ul Ministerului Apelor și Pădurilor a apărut la sfârșitul lunii octombrie un anunț cu privire la proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier național a terenului de 56,1 hectare de către S.C. Deva Gold S.A, în vederea realizării obiectivului „Exploatarea minereurilor auro-argintifere din perimetrul Certej”. Potrivit celor patru organizații, firma Deva Gold și-a propus să împartă pădurea pe parcele și să ceară autorizații pentru fiecare în parte, pentru a evita noile prevederi ale Codului Silvic care ar impune o evaluare a impactului defrișării întregii suprafețe.
Nicolae Stanca, managerul Deva Gold, a declarat anul trecut, potrivit Adevărul, că societatea va planta în schimb 600 de hectare.
În 1971, pe când la Certej o întreprindere de stat exploata aurul, aici a avut loc o tragedie ţinută în secret de autorităţile comuniste: digul de la barajul de steril s-a rupt, iar nămolul toxic format din cianuri s-a revărsat peste un cartier de blocuri şi mai multe gospodarii. Arhivele spun că 89 de oameni au murit atunci, şi peste 70 au fost răniţi.
În 30 octombrie 1971, la ora 5 dimineaţa, iazul de steril toxic la poalele căruia au fost construite mai multe blocuri de locuinţe şi cămine pentru oamenii care lucrau în exploatările miniere de aur şi cupru din zonă s-a prăvălit peste cartierul muncitoresc. Peste 300.000 de metri cubi de steril au ras totul în calea lor, în numai un sfert de oră. Valul de zgură toxică a acoperit şi a distrus şase blocuri, un cămin de nefamilişti şi peste 20 de gospodării. „În dimineaţa de 30 octombrie 1971, în jurul orei 5.00 s-a rupt barajul de la sterilul de minereu al Exploatării miniere şi, împreună cu apa, a pornit în avalanşe inundând o parte din comună, pe o porţiune de 4 – 5 kilometri. Ruperea iazului a fost sesizată de cetăţeni ca o pocnitură, după care la scurt timp s-a făcut întuneric din cauză că au fost rupte firele electrice. Avalanşa de mâl şi apă a distrus şase blocuri care erau situate în aval de iaz la o distanţă de circa 500 de metri, iar alte două blocuri au fost numai avariate, fiind protejate de un baraj format în faţa lor din copacii şi blocurile antrenate de avalanşa care a durat circa 20 de minute”, se arată în dosarul de anchetă păstrat la Arhivele Naţionale – Hunedoara, instrumentat la acea vreme de procurorul şef adjunct Alexandru Oprean, de la Procuratura Judeţeană Hunedoara.
Cum s-a ajuns aici și cine dorește aurul și argintul românesc
O corporație minieră canadiană, Eldorado Gold, prin firma locală Deva Gold, și-a propus să facă un pustiu din zonă, pentru a exploata aur și argint. Pădurea și munții ar dispărea și locul lor ar urma să fie luat de milioane de tone de rocă excavate zilnic. Minereul ar fi tratat cu cianuri și mai apoi ar fi aruncat înapoi în natură în două iazuri de decantare care ar înlocui pentru totdeauna pădurile.
Deva Gold încearcă să obțină avizele de defrișare pentru pădurea de la Certej. Și-au propus să o împartă pe parcele și să ceară autorizații pe bucăți pentru a începe tăierile la ras. În felul acesta, compania speră să evite noile prevederi ale Codului Silvic care ar impune o evaluare a impactului defrișării întregii suprafețe.
Pe de altă parte, autorităţile locale spun că mâna de aur ar aduce bunăstare localnicilor, iar investitorul susţine că tehnologia pe bază de cianuri pe care o va folosi elimină orice risc pentru populaţie şi mediu.
O luptă aprigă se duce acum pentru pădurile de la Certej din Hunedoara – o pădure de foioase curată, aerisită și plină de viață care se întinde pe 165 de hectare la nord de Deva.
Ce fac autoritățile? Cei de la mediu sunt sau nu complice la aceste distrugeri abuzive?
Autoritățile de mediu nu trebuie să mai susțină companiile miniere. Asta dacă s-ar lucra corect și nu ar exista oameni coruptibili. Autoritățile românești sunt slabe și tratează subiectul pădurilor de la Certej cu nepăsare. Dacă pădurile și munții noștri vor rezista sau nu, depinde doar de voința și de implicarea fiecăruia dintre noi.
Când a propus adoptarea unei hotărâri de guvern care permite defrişarea celor 56 de hectare, Ministerul Apelor şi Pădurilor a precizat că terenul nu face obiectul unor cereri de restituire, nu e grevat de sarcini şi nu formează obiectul unor litigii. Acum, ministrul are îndoieli.
Vineri, 16 noiembrie a.c., aflăm din presa centrală că proiectul de exploatare auriferă cu cianuri de la Certej a fost amânat. Victoria este una de moment a activiştilor de mediu, în cazul acestui proiect de exploatare auriferă cu cianuri. De semnalat că pădurile fac parte dintr-o arie protejată.
Ministrul Apelor şi Pădurilor admite că terenul respectiv ar putea face obiectul unor cereri de retrocedare şi al unui litigiu în instanţă şi promite că, în acest caz, nu va propune scoatarea lui din fondul forestier. De altfel, aşa prevede legea.
Pădurea de la Certej, unde ar urma să fie dezvoltată mina de aur, are o poveste complicată. Activiştii de mediu susţin că o suprafaţă importantă ar fi fost retrocedată abuziv primăriei din localitate, care a cedat-o companiei investitoare Deva Gold. Mai mulţi localnici ar fi cerut instanţei să le restituie pădurea, iar DNA Alba face cercetări privind modul în care terenul a ajuns în stăpânirea altcuiva.