Marea defrișare continuă la Oltenița: De ce se distruge verdele din oraș?
În urmă cu o lună de zile ne întrebam într-o postare de ce se distruge tot ce este verde în oraș.
Întrebările noastre dezvoltate în materiale jurnalistice rămân fără răspuns, de când există această rubrică pe site-ul nostru niciunul dintre cei vizați nu a catadicsit să răspundă. Fie că nu doresc să lămurească cititorii, fie că se simt vinovați, fie din cauza orgoliilor ce nu le pot controla, fie că nu îi interesează, subiecții noștri nu dau răspunsuri.
Defrișarea fără milă continuă la Oltenița. Vorbeam într-un articol referitor la defrișare că până și o pasăre, pe nume ”ciocănitoarea”, acolo unde găsește coaja crăpată, lovește cu ciocul ei puternic de mai multe ori, aşteaptă pentru ca gândacii şi alte insecte să iasă de sub coajă, apoi ea se hrănește cu micile gângănii. Până și o pasăre, vestită fiind ca medicul pădurilor, știe cum să salveze copacii de cei care îi agresează, fiindcă tot ce este creat de natură este făcut cu o înțelepciune dumnezeiască. Tai un copac, curmi o viață.
Începând cu anul 2012, la Oltenița s-a tăiat și defrișat pe fondul unor motive diverse : ba că la blocuri se cultivau roșii și castraveți sau că vița de vie încurca și se vedea urât, deși locatarii o preferau și întrețineau vița pentru umbră, ba că plopii de la cimitirul nou sunt ușor de încovoiat la o eventuală furtună mai puternică și pot distruge biserica, ba că era stuf (vezi zona din lateralul Primăriei unde acum s-a făcut parcare) și motivele pot continua în funcție de sector. Spuneam în materialul la care nu ni s-a oferit un răspuns că metoda tăierii fără milă a copacilor a fost preluată și la liceul de pe Șoseaua Portului. Astfel, sub masca faptului că există o preocupare și vezi Doamne aleșii noștri, respectiv cei puși în funcții de ei pe considerente politice, se spetesc de atâta treabă, orașul rămâne un morman de beton turnat și se sufocă din cauza lipsei de verdeață.
În anul 2010, un bărbat din Suedia a fost condamnat de curtea supremă suedeză să plătească daune în valoare de 33.600 de coroane suedeze (3.600 de euro) către o femeie căreia i-a tăiat niște copaci, pe când aceasta se afla la o petrecere.
Revenim cu informațiile și spunem că pomii, orice copac, ajută la încetinirea încălzirii globale, prin stocarea şi reţinerea carbonului, sunt surse de produse lemnoase, ajută la reglarea căderilor de precipitaţii, sunt surse esenţiale de hrană şi apă şi aduc în acelaşi timp enorme avantaje estetice, spirituale şi de agrement pentru oameni. Plantele şi solurile din zone verzi și păduri conduc ciclul global al carbonului prin reţinerea dioxidului de carbon în fotosinteză şi eliberarea lui în respiraţie. Deşi reţinerea de carbon prin fotosinteză descreşte la un moment dat pe măsură ce copacii îmbătrânesc, multe păduri mature continuă să reţină carbonul în sol.
Ce s-a tăiat la Oltenița a fost sănătos și tânăr. Când copacii se taie, carbonul stocat de acestea este eliberat înapoi în atmosferă prin respiraţie, ajungând astfel să contribuie în mod clar la carbonul din atmosferă.
Prin tăierea copacilor, o parte din carbonul de acolo poate fi stocat ani de zile sau decenii în produsele lemnoase rezultate, dar alte cantităţi însemnate de CO2 sunt eliberate în atmosferă, imediat, prin deranjarea solului şi, de-a lungul timpului, prin descompunerea frunzelor şi crengilor.
Dacă până și o ciocănitoare știe cum să facă să salveze un copac, de ce un primar sau un director de școală nu pricep niște lucruri elementare?
La Oltenița continuă defrișarea.
Defrișarea fără milă continuă la Oltenița. Vorbeam într-un articol referitor la defrișare că până și o pasăre, pe nume ”ciocănitoarea”, acolo unde găsește coaja crăpată, lovește cu ciocul ei puternic de mai multe ori, aşteaptă pentru ca gândacii şi alte insecte să iasă de sub coajă, apoi ea se hrănește cu micile gângănii. Până și o pasăre, vestită fiind ca medicul pădurilor, știe cum să salveze copacii de cei care îi agresează, fiindcă tot ce este creat de natură este făcut cu o înțelepciune dumnezeiască. Tai un copac, curmi o viață.
Începând cu anul 2012, la Oltenița s-a tăiat și defrișat pe fondul unor motive diverse : ba că la blocuri se cultivau roșii și castraveți sau că vița de vie încurca și se vedea urât, deși locatarii o preferau și întrețineau vița pentru umbră, ba că plopii de la cimitirul nou sunt ușor de încovoiat la o eventuală furtună mai puternică și pot distruge biserica, ba că era stuf (vezi zona din lateralul Primăriei unde acum s-a făcut parcare) și motivele pot continua în funcție de sector. Spuneam în materialul la care nu ni s-a oferit un răspuns că metoda tăierii fără milă a copacilor a fost preluată și la liceul de pe Șoseaua Portului. Astfel, sub masca faptului că există o preocupare și vezi Doamne aleșii noștri, respectiv cei puși în funcții de ei pe considerente politice, se spetesc de atâta treabă, orașul rămâne un morman de beton turnat și se sufocă din cauza lipsei de verdeață.
În anul 2010, un bărbat din Suedia a fost condamnat de curtea supremă suedeză să plătească daune în valoare de 33.600 de coroane suedeze (3.600 de euro) către o femeie căreia i-a tăiat niște copaci, pe când aceasta se afla la o petrecere.
Revenim cu informațiile și spunem că pomii, orice copac, ajută la încetinirea încălzirii globale, prin stocarea şi reţinerea carbonului, sunt surse de produse lemnoase, ajută la reglarea căderilor de precipitaţii, sunt surse esenţiale de hrană şi apă şi aduc în acelaşi timp enorme avantaje estetice, spirituale şi de agrement pentru oameni. Plantele şi solurile din zone verzi și păduri conduc ciclul global al carbonului prin reţinerea dioxidului de carbon în fotosinteză şi eliberarea lui în respiraţie. Deşi reţinerea de carbon prin fotosinteză descreşte la un moment dat pe măsură ce copacii îmbătrânesc, multe păduri mature continuă să reţină carbonul în sol.
Ce s-a tăiat la Oltenița a fost sănătos și tânăr. Când copacii se taie, carbonul stocat de acestea este eliberat înapoi în atmosferă prin respiraţie, ajungând astfel să contribuie în mod clar la carbonul din atmosferă.
Prin tăierea copacilor, o parte din carbonul de acolo poate fi stocat ani de zile sau decenii în produsele lemnoase rezultate, dar alte cantităţi însemnate de CO2 sunt eliberate în atmosferă, imediat, prin deranjarea solului şi, de-a lungul timpului, prin descompunerea frunzelor şi crengilor.
Dacă până și o ciocănitoare știe cum să facă să salveze un copac, de ce un primar sau un director de școală nu pricep niște lucruri elementare?
La Oltenița continuă defrișarea.
Trecând peste răul produs locuitorilor din zonele afectate, obișnuiți cu umbra, răcoarea, verdeața, cu un mod de viață, pe Bd. Republicii, la blocurile M și K, primarul Țone, impasibil la nemulțumirile locatarilor din zonă, trecând peste lecțiile noastre ajutătoare de protecție a mediului, în situațiile când o persoană se încăpățânează să facă rău, continuă fără urmă de regrete și de milă să distrugă tot ceea ce este verde, își vede de treaba lui cu alte cuvinte, continuând cu MAREA DEFRIȘARE.
Mai întrebăm încă o dată, domnule primar Petre Țone, de ce la Oltenița s-a instituit defrișarea zonelor verzi la blocurile unde oamenii se obișnuiseră cu un mod de viață și își creaseră o oază de verdeață și de liniște, apoi ce faceți cu lemnul rezultat din tăiere?
Lasă un răspuns