O fostă elevă a Colegiului „Neagoe Basarab” din Oltenița cucerește Olanda! Oana Ciuraru obține prestigiosul premiu Jan Brouwer
Publicat24 februarie 2024
Oana Ciuraru a fost distinsă de Societatea Regală Olandeză de Ştiinţe (KHMW – Royal Holland Society of Sciences and Humanities) cu Premiul Jan Brouwer, secţiunea Studii Literare şi de Lingvistică. Premiul este o distincție la lucrarea de disertaţie „Rubiks kubus: Een onderzoek naar de Nederlandse petrocultuur uit het interbellum”.
Parcursul Oanei este unul lăudabil, admirabil, performant, astfel că am realizat un scurt interviu cu tânăra al cărei oraș natal este Oltenița. „Am ales să urmez Facultatea de Limbi și Literaturi Străine fiindcă la școală mă pasionau limba română, franceza și engleza. Dintotdeauna mi-a plăcut să citesc, mi-au plăcut poveștile și mi-au plăcut oamenii. Era clară decizia mea pentru studii umaniste. Oscilam la un moment dat între Limbi Străine și Drept, dar prin clasa a XI-a mi-am zis că îmi doresc să contribui la o lume mai bună încercând să-i educ pe oameni, nu să-i pedepsesc. Și așa am decis să mă îndrept spre Limbi Străine.
Nu a trebuit să susțin examen de admitere, am fost admisă în baza diplomelor de olimpic la limba franceză. Urma deci să studiez franceza ca prima limbă — ceea ce era minunat, franceza fiind prima mea pasiune. Mai rămânea să aleg a doua limbă pe care s-o combin cu franceza și aici chiar am făcut ceva ce — mai ales atunci — nu făceam foarte des: am ales spontan. Am decis că vreau să fac neerlandeză. Știam doar că e o limbă de circulație mică și m-am gândit atunci că va fi un as în mânecă, indiferent de domeniul în care aveam să profesez până la urmă. E drept căneerlandeza nu pare ușor de învățat pentru un vorbitor nativ de română, căci diferă mult de limba noastră, fiind o limbă germanică. Dar acest lucru poate fi și un avantaj: începi ca un copil de la 0. Astfel, nu există pericolul să pici în capcane pe care le poate crea mintea ta atunci când vorbești o limbă asemănătoare. De exemplu, colegele mele care vorbeau germană păreau în avantaj la început, datorită asemănărilor mari dintre neerlandeză și germană la nivelul vocabularului, dar la un moment dat îmi povesteau că încep să le încurce între ele. Nu a fost deci chiar atât de greu să învăț limba, dar au fost trei ani intenși. Ar fi de menționat și faptul că neerlandeza și engleza sa aseamănă la nivelul gramaticii, lucru care m-a ajutat. Cred că este important să creezi tot timpul conexiuni cu ceea ce știi deja, atunci când înveți o limbă străină nouă.” declară pentru oltenitainfo.ro Oana Ciuraru.
Tânăra doctorandă ne spune că este fericită pentru premiul obținut și în același timp se simte onorată, dar o și motivează să continue studiul în domeniu și cercetarea. „Mă simt senină! În mod evident, sunt onorată și foarte fericită că am fost distinsă cu acest premiu. Este nu doar o recunoaștere a muncii mele în domeniul studiilor neerlandeze, ci și o confirmare a relevanței studiilor literare și culturale pentru societatea în care trăim. Și mă bucur că, prin exemplul meu, se pot deschide mai des discuții pe această temă și în România. Mi-am luat timp să mă bucur de premiu și să discut cu diverși oameni, dar pentru mine, ca tânăr cercetător umanist, sper să fie doar începutul.
Savurez clipa, dar nu mă voi culca pe lauri. Premiul acesta mă motivează să continui. Mai am patru ani de doctorat, pe care sper să știu să-i folosesc în interesul dezvoltării mele profesionale. După doctorat, mi-aș dori să rămân în mediul academic, să predau și să continui să fac cercetare. Ca doctorand, țin deja câteva seminare de limbă și literatură, atât în cadrul Departamentului de Franceză, cât și la Secția de Neerlandeză și cred că mi se potrivește. Îmi place foarte mult ceea ce fac, iar lucrul cu studenții este foarte plăcut. Sunt generații interesante, cu păreri și interese bine definite, ceea ce mă bucură.” a transmis Oana Ciuraru.
La întrebarea cum este văzut în Olanda un student român, ținând cont că vine dintr-o țară est-europeană, Oana ne lămurește: „Eu nu am fost niciodată privită suspicios sau discriminată în Olanda. Cred că sunt chiar privită admirativ, fiindcă în urmă cu șase ani citeam prima carte în neerlandeză — o carte pentru copii — , iar acum am terminat un masterat de cercetare în neerlandeză, am lucrat și desfășurat stagii în instituții administrative, precum Taalunie, și am ajuns să scriu integral o disertație în această limbă, pentru care am luat și un premiu prestigios. Subliniez însă faptul că eu am contact cu mediul academic olandez, cu oameni care lucrează în administrație și în domeniul cultural. Chiar și prieteniile pe care le-am legat au plecat tot de la studii. În această bulă, deschiderea către diversitate și lipsa discriminării sunt valori esențiale. În mod evident, însă, există discriminare și în Olanda — în alte sectoare ale societății —, iar emigranții din Europa de Est sau din afara Europei, care vin să lucreze în Olanda se lovesc de astfel de situații. În plus, știu că studenții internaționali care nu vorbesc limba neerlandeză se confruntă cu greutăți mari în găsirea unei locuințe (nu există cămine de stat în Olanda) și nici locurile de stagiu nu sunt foarte multe pentru cei care se află în această situație. Nu există societăți perfecte, ci societăți care se perfecționează constant. Și Olanda este, cu siguranță, o astfel de societate.”
În încheiere, cercetătoarea româncă mulțumește foștilor săi profesori de liceu, tuturor dascălilor Colegiului „Neagoe Basarab” Oltenița pentru dedicarea lor, pentru tot ceea ce oferă elevilor pe parcursul studiilor de liceu: „Aș vrea să mulțumesc tuturor profesorilor din Oltenița care au contribuit la formarea mea și în special profesorilor de română și limbi străine. Calde și speciale mulțumiri doamnei profesor Doina Șerban, cu care am făcut echipă pentru Olimpiada de Franceză din 2014 până în 2018! În speranța că vor fi și elevi care să citească acest interviu, aș vrea să-i încurajez să urmeze studii umaniste, dacă simt că au o chemare în acest sens. Mi se pare că umanioarele au o imagine prăfuită în sistemul educațional românesc și este păcat. Studiul limbilor străine te poate duce spre o carieră în corporație, dar să studiezi literatură și cultură poate însemna și să pui umărul la o lume mai bună. Să lucrezi cu și pentru oameni. Și acest lucru înseamnă enorm.” conchide Oana Ciuraru.
Potrivit paginii de facebook Departamentul de Limbă și Literatura Franceză FLLS-UB„disertaţia ei este rezultatul unei cercetări asupra conceptului de petrocultură, care permite înţelegerea – prin literatură – a modului în care societăţile moderne sunt modelate de combustibili fosili atât la nivel concret, cât şi la nivelul tiparelor de gândire.”
În continuare, aceeași pagină de facebook oferă câteva informații despre lucrarea Oanei Ciuraru: „A analizat comparatist texte de expresie neerlandeză ale unor autori interbelici precum Louis Couperus, Ferdinand Bordewijk şi M. Revis cu texte româneşti ale autorilor Geo Bogza, Cezar Petrescu şi Alexandru Tudor-Miu despre industria exploatării petrolului în România interbelică, în care gigantul Royal Dutch Shell a jucat un rol major.”
Concluziile studiului sunt relevante atât pentru societatea olandeză, cât şi pentru cea românească, iar raportul juriului descrie lucrarea ca fiind ‘burningly topical and directional’.
Oana este absolventă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii din Bucureşti, specializarea Filologie, Franceză-Neerlandeză. Mai târziu, tânăra continuă studiile la Universitatea din Utrecht, cursurile masteratului de Literatură şi Cultură Neerlandeză.
În prezent, Oana Ciuraru este doctorand anul I în cadrul Şcolii Doctorale de Studii Literare şi Culturale a Facultății de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti.
Sub îndrumarea prof. dr. Lidia Cotea şi a unei comisii cu componenţă internaţională, remarcabila oltenițeancă realizează cercetare ecocritică asupra romanului din spaţiul francez şi neerlandez al perioadei Celor Treizeci de Ani Glorioşi.
“Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »
O expoziție dedicată picturii s-a deschis sub ochii iubitorilor de artă luni, 27 ianuarie, în foaierul Casei de Cultură Oltenița.
Expoziția, ca orice eveniment cultural și artistic, invită la admirație, cheamă la încântare... mai mult»
Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.
Jannik Sinner, numărul unu mondial ATP, a acceptat o suspendare de trei luni, ajungând la o înţelegere cu Agenţia Mondială Anti-Doping (WADA), după ce anul trecut a fost depistat pozitiv de două ori în decurs de opt zile. […]
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a început o acţiune naţională de verificare a centrelor de îngrijire pentru vârstnici, persoane cu dizabilităţi şi minori. […]
Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, solicită o relaxare a restricţiilor de împrumut ale ţării şi o revizuire a normelor europene privind datoria pentru a permite creşterea cheltuielilor în domeniul apărării. […]