Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Palatul Cotroceni. De peste 300 de ani reşedinţă pentru domnitori şi regi, sediu pentru preşedinţii României şi locul unde s-au luat mari decizii pentru ţară. Regina Maria şi-a pus cea mai mare amprentă asupra lui

Având o istorie a locului de patru secole, Palatul Cotroceni este una dintre clădirile cele mai importante ale României, în care s-au luat decizii care au influenţat decisiv ţara noastră. Poate cel mai important este Consiliul de Coroană din august 1916 în care s-a discutat intrarea României în Primul Război Mondial, participare care va duce în cele din urmă la realizarea Marii Uniri de la 1918.
La un an după începerea domniei sale, în 1679, Şerban Cantacuzino ridică pe dealul Cotrocenilor un ansamblu alcătuit dintr-o mănăstire, o biserică şi casele domneşti. Lucrările de construcţie s-au terminat în 1682, iar domnitorul şi familia sa au locuit frecvent aici. La moartea acestuia, în 1688, a fost înmormântat în biserica mănăstirii, la fel şi alţi membri ai familiei sale.
„Cotroceniul era un loc unde domnitorului Şerban Cantacuzino şi familiei sale le plăcea să locuiască. Un loc pe care l-au folosit după aceea şi urmaşii săi la tron, în special nepotul său Constantin Brâncoveanu şi toţi ceilalţi domnitori ai Ţării Româneşti”, a afirmat într-un interviu pentru Descoperă Ştefania Dinu, director general adjunct la Muzeul Naţional Cotroceni.

Bălcescu şi fraţii Goleşti, închişi în beciurile Mănăstirii Cotroceni

Anul revoluţionar 1821 a fost unul de seamă pentru istoria Cotroceniului. „Tudor Vladimirescu şi-a avut aici, în mănăstirea Cotroceni, sediul armatei sale de panduri şi locul unde a luat o serie de hotărâri, pentru că el a fost numit şi Domnul Tudor”, a adăugat istoricul Ştefania Dinu.
Ca urmare a implicării în Revoluţia de la 1848, o serie de revoluţionari, printre care Nicolae Bălcescu şi fraţii Goleşti, au fost întemniţaţi în pivniţele mănăstirii Cotroceni. „Tot de aici au fost trimişi în exil, peste hotare, după ce Revoluţia din Ţara Românească a fost înăbuşită prin intervenţia armatelor otomane conduse de Fuad Efendi”, a menţionat istoricul.
Sub domnia lui Barbu Ştirbei (iunie 1849 – octombrie 1853; octombrie 1854 – iunie 1856), care a luat o serie de măsuri pentru modernizarea României, ansamblul de la Cotroceni a devenit reşedinţa oficială de vară a lui. S-au făcut lucrări de renovare, coordonate de arhitectul Anton Hefft, şi de reamenajare, fiind aduse mobilier şi obiecte decorative de la Paris sau Viena. Din ordinul lui Barbu Ştirbei s-a amenajat şi parcul caselor domneşti de la Cotroceni şi s-au montat felinare pentru iluminatul nocturn.
După dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza de la 24 ianuarie 1859, devenind astfel domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, acesta a primit Cotroceniul ca reşedinţă.
„Aici a primit sabia de învestitură şi aici a locuit împreună cu doamna Elena Cuza, mai ales pe perioada verii, pentru că reşedinţa permanentă o avea în ceea ce astăzi este cunoscut ca Palatul Regal din Calea Victoriei, atunci era un palat al statului, al oraşului Bucureşti, reşedinţa domnitorilor Ţării Româneşti”, a precizat directorul general adjunct al Muzeului Naţional Cotroceni.

Cuza pleacă în exil direct de la Cotroceni

Doamna Elena Cuza şi Alexandru Ioan Cuza au reamenajat o serie de saloane în spiritul decoraţiei interioare din perioada lui Napoleon al III-lea.  „Era şi prieten cu împăratul Napoleon al III-lea. Doamna Elena Cuza a locuit o perioadă la Paris, de unde s-a întors în 1862”, a precizat Ştefania Dinu.
Dincolo de măsurile reformatoare luate de Cuza, sprijinite şi de soţia sa, aceasta a finanţat din bani proprii înfiinţarea Azilului Elena Doamna alături de doctorul Carol Davila, situat în apropiere de ansamblul de la Cotroceni.
„Adăpostea peste 300 de fete orfane care învăţau şi îşi pregăteau o carieră, dacă îi putem spune aşa, pentru că unele dintre ele ajungeau învăţătoare. Azilul Elena Doamna ajunge în cele din urmă o adevărată şcoală de elită la care veneau să înveţe nu numai fetele orfane, ci şi fetele familiilor din înalta aristocraţie”, a menţionat Ştefania Dinu, director general adjunct Muzeul Naţional Cotroceni.
În noaptea de 11 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza, care abdicase din cauza „monstruoasei coaliţii”, pleca de la Cotroceni într-un exil, unde avea să şi moară, în 1873, la vârsta de 53 de ani.

Tratativele de la Cotroceni dintre Carol I, Ţarul Alexandru al II-lea al Rusiei şi Marele Duce Nicolae

După venirea la tron a principelului Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, în mai 1866, acesta a locuit în casele domneşti de la Cotroceni, unde, după căsătoria din 1869 cu Elisabeta de Wied, se va stabili şi aceasta. Unicul copil al cuplului princiar, principesa Maria, moare la vârsta de numai 4 ani, în 1874, după ce s-a îmbolnăvit de scarlatină. „A fost înmormântată în grădina Palatului de la Cotroceni, unde mai târziu a fost ridicat şi un mausoleu în amintirea ei, sculptat de Frederic Storck”, a afirmat istoricul Ştefania Dinu.
Cotroceni a fost locul unde Carol I a avut întâlniri cu oameni importanţi ai ţării, dar şi din afară, şi unde s-au luat hotărâri cu privire la evoluţia socială, economică, politică, culturală a României până în 1877, când acesta porneşte în Războiul de Independenţă în calitate de comandant al trupelor româno-ruse.
De menţionat că, în iunie 1877, în casele domneşti de la Cotroceni, s-au purtat discuţii importante despre participarea României în Războiul Ruso-Turc (1877 – 1878), ce pentru noi a însemnat Războiul de Independenţă. „Ţarul Alexandru al II-lea al Rusiei, împreună cu Marele Duce Nicolae, au venit aici la Bucureşti, la Palatul Cotroceni, tocmai pentru a trata cu domnitorul Carol I ajutorul pe care armata română urma să îl dea armatei ruse în vederea continuării luptei împotriva Imperiului Otoman”, a precizat Ştefania Dinu.
În contextul luptelor din vara anului 1877, Principesa Elisabeta a organizat în curtea de la Cotroceni un spital de campanie unde au fost aduşi soldaţii români răniţi în război, pe care aceasta i-a îngrijit alături de alte infirmiere şi cadre medicale.

Cotroceni, un palat al statului construit pentru viitorii Rege Ferdinand şi Regina Maria în care a venit Împăratul Franz Joseph

Continuarea aici

Editorial
  • Tot așa?....Tot așa, dar parcă mai rău!

    Tot așa?….Tot așa, dar parcă mai rău!

    Gloria Vita -Ce s-a mai schimbat acolo, că mi-e dor de-acasă? -Mă sperie întrebarea ta. Dar dacă vrei, îți răspund cu altă întrebare. Când ai plecat din oraș și din țară, ai sperat că se va schimba ceva în bine? -Sincer, o fărâmă de speranță tot am avut, deși foarte …...citeste »

Abuz de putere sau atac de stânga? Cristiana Drăgan și Valentina Vasilari suspendate din ALDE Oltenița

2 februarie 2019

Abuz de putere sau atac de stânga? Cristiana Drăgan și Valentina Vasilari suspendate din ALDE Oltenița

Consilierele Cristiana Drăgan și Valentina Vasilari au primit lovituri de stânga. Nu este vorba de un film cu pugiliști în ring, ar fi fost fair play, ci de un film rupt din realitatea actuală: mutări de interese și jocuri de culise.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Floralia şi Floriile/Duminica stâlpărilor – origine, semnificaţie, simboluri Floralia sau …
Corespondenta la redactie