Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Pastila de gramatică

Cum este corect – eu vroiam/eu voiam/eu vream?

« Competitia » dintre vroiam/voiam/vream intra in categoria problemelor controversate de utilizare a limbii La modaromane, situatie generata de tendinta de generalizare a unei forme (vroiam) pe care specialistii o considera ca fiind neliterara (nerecomandata), in timp ce vorbitorii o « simt » ca « mai fireasca ». Mai exact, in limba romana, exista doua verbe – a vrea si a voi – apropiate ca sonoritate, primul mostenit din limba latina, cel de-al doilea avandu-si etimologia in limba slava si fiind perceput ca varianta usor invechita. Verbul a vrea, cu valoare de verb predicativ, are, la modul indicativ, timpul prezent, formele corecte: eu vreau, tu vrei, el vrea, noi vrem, voi vreti, ei vor, iar a voi – eu voiesc, tu voiesti, el voieste, noi voim, voi voiti, ei voiesc. Ca verb auxiliar, utilizat pentru formarea viitorului, verbul a vrea are urmatoarele forme : (eu) voi (pleca), (tu) vei (pleca), (el) va (pleca), (noi) vom (pleca), (voi) veti (pleca), (ei) vor (pleca).

Controversa apare, insa, la indicativ, timpul imperfect.
Ultima editie a DOOM (Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, 2005) indica drept corecte formele verbului a vrea/a voi : eu vream (se accepta si eu voiam), tu voiai (rar, vreai), el vrea (identic cu prezentul, dar si el voia), noi vream/voiam, voi vreati/voiati, ei vreau/voiau. Vroiam este un « hibrid », neacceptat de normele limbii literare, rezultat din contaminarea formelor verbului a vrea cu cele ale verbului a voi. In pofida faptului ca este o varianta incorecta, prin raportare la normele limbii romane, diverse statistici facute pe baza articolelor de presa, unele semnate chiar de personalitati culturale respectabile, releva faptul ca cea mai utilizata varianta este cea neliterara (vroiam/vroiai/vroia/vroiati/vroiau), urmata de cea acceptata (voiam/voiai etc.), rar fiind folosita forma recomandata de DOOM (vream/vreati/ vrea etc.).

Limba_RomanaIata cateva exemple,  luate la intamplare, din publicatii online :

  • « Republica Moldova vroia ca Romania sa o consulte cu privire la scutul antiracheta » (ziare.com),
  • «UE vroia sa reduca dependenta de gazul rusesc » (publika.md),
  • «Teroristul care vroia sa comita atentate asupra metroului din New York… » (puterea.ro),
  • « Infirmieri care au ucis 16 pacienti…unul vroia « ca ei sa nu mai sufere » (gandul.info) etc.

Asadar, pana la aparitia unei noi editii DOOM, care, poate, va accepta ca fiind corecta abaterea de astazi, asa cum s-a intamplat si in cazul altor cuvinte, vom sti ca norma este sa spunem eu(noi) vream/eu(noi) voiam, si nu eu (noi) vroiam (chiar daca aceasta ultima forma nu este intr-atat de condamnabila, tradand, mai degraba, o tendinta a limbii actuale, si nu neaparat ignoranta).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

82 − = 75

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Efectul Dunning-Kruger – de ce ignoranţii şi incompetenţii se supraapreciază …
Corespondenta la redactie