Cum se exprimă corect data – doi/doisprezece/douăzeci şi doi ianuarie/februarie etc. sau două/douăsprezece/douăzeci şi două ianuarie/februarie etc.?

Întrebarea din titlul articolului – Cum se exprimă corect data – doi/doisprezece/douăzeci şi doi ianuarie/februarie etc. sau două/douăsprezeceze/douăzeci şi două ianuarie/februarie etc.? – vizează, după cum se observă imediat, modalitatea de exprimare a datei, în privinţa căreia regulile s-au mai schimbat de-a lungul timpului. Multă vreme, regula a fost următoarea: la indicarea datei, în cazul numeralelor care au forme diferite pentru masculin şi feminin, se va folosi forma de feminin – două/douăsprezece/douăzeci şi două ianurie/februarie/martie etc., deoarece se considera (un adevăr evident, de altfel) că structura din care derivă aceste formulări este: data/ziua de două/douăsprezece/douăzeci şi două (acordul făcându-se cu substantivele feminine data/ziua).

Normele actuale, conform celei mai recente ediţii a DOOM (Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, pagina XCII), acceptă ca fiind corecte ambele forme de exprimare a datei (cu acordul fie la feminin, fie la masculin) – două/douăsprezeceze/douăzeci şi două ianuarie/februarie, dar si doi/doisprezece/douăzeci şi doi ianuarie/februarie etc. Acordul la masculin pare să se fi impus ca urmare a tendinţei generale de simplificare a transmiterii mesajelor, după modelul altor structuri, când numeralul este folosit apoziţional, ca element de determinare, invariabil, de exemplu: pagina/cifra doi/doisprezece, douăzeci şi doi (desi substantivele pagină, cifră sunt de genul feminin).

Aceste reguli trebuie cunoscute, cu atât mai mult cu cât, în mod surprinzător, mai există şi în prezent manuale alternative, din care elevii învaţă că singura regulă valabilă este cea veche (cu acordul exclusiv la feminin, fără alte explicaţii), ignorându-se schimbările din DOOM si faptul că orice limbă este un sistem dinamic, in continuă transformare, ceea ce ar putea crea derută, mai ales la vârsta şcolară, când manualul este considerat o sursă de informaţii, în totalitate, corecte.