Paşte sau Paşti? Cum se scrie corect în română şi cum se spune în alte limbi

Dilema dintre Paşte sau Paşti revine în actualitate. Răspunsul clar oferit de DOOM este că ambele forme – Paşte/Paşti – sunt acceptate ca fiind corecte. Dacă avem în vedere substantivul propriu, care denumeşte sărbătoarea, în funcţie de context, se poate folosi forma de singular -“Paşte” – sau cea de plural – “Paşti”.

De exemplu, este corect să spunem: “Un Paşte fericit” (dar nu “Un Paşti fericit”, în care s-ar combina, ciudat, un articol nehotărât, cu forma de singular -“un” – cu un substantiv la plural, “Paşti” – nu spune nimeni “un cozonaci”).

Astfel, spunem firesc „Sărbătorile de Paşti” pentru că sunt mai multe zile de sărbătoare, fiind corect şi „Sărbătoarea Paştelui” dacă ne referim la eveniment în general.

Sunt corecte şi formele “Sărbătorile Paştelui”, „Sărbătorile Paştilor”, „Sărbătorile de Paşti”, „Sărbătorile de Paşte”. Se spune “Postul Paştelui” sau “Postul Paştilor”, “Noaptea Paştelui” sau “Noaptea Paştilor”, “Sfintele Paşti”.

De asemenea, “Paştele cade, anul acesta, pe data de…” sau “Paştile cad, anul acesta, pe data de…”, “De Paşte/De Paşti vremea va fi frumoasă”.

Deşi în variaţie liberă în limbă, ar fi de preferat să urmăm DEX-ul, dar şi biserica, care alege forma Paşti, după cum reiese atât din Biblie, cât şi din Dicţionarul religios, publicat în 1994:

Paşti subst. 1. S. m. Cea mai mare sărbătoare religioasă, celebrată de creştini în amintirea învierii lui Iisus Hristos; (reg.) păscuţă; (la mozaici) sărbătoare pe care evreii o celebrează între 15 şi 22 ale lunii Nisan (aprox. aprilie), în amintirea ieşirii lor din Egipt sub conducerea lui Moise; sărbătoarea azimelor (pesach). 2. Subst. Pâine sfinţită care se împarte la biserică în ziua de Paşti. 3. S. f. (reg.) Pască (1). 4. S. f. (în formapască) Miel pe care îl sacrificau evreii, conform unui anumit ritual, la sărbătorirea zilei de Paşti; p. ext. (sens curent) preparat alimentar tradiţional din aluat nedospit, copt în foi subţiri, pe care îl mănâncă evreii la această sărbătoare în locul pâinii; azimă; pască (2). [Var.: Páşte, subst.;páscă, (înv.) páshă s. f.] – Din lat. pascha, -ae; (‹ gr. pasha)

Iată cum se fac urări de Paşti în alte limbi:

Albaneză – Gëzuar Pashkët!
Aromană – Ti multsa-anji Pashtili! Hristolu-nye! – Dealihea cŕ-nye!

Bulgară – cestit Velikden!
Chineză– Fu huo jie kuai le!
Croată – Sretan Uskrs!
Cehă – Veselé Velikonoce!
Daneză – God pĺske!
Engleză – Happy Easter!
Estoniană – Häid lihavőttepühi!
Finlandeză – Hyvää pääsiäistä!
Franceză – Joyeuses Paques!
Germană – Frohe Ostern!
Indoneziană – Selamat Paskah!
Italiană – Buona Pasqua!
Latină – Prospera Pascha sit!
Lituaniană – Sveiki sulauke velyku!
Macedoniană – Sreken Veligden!
Maghiară – Boldog Húsvéti Ünnepeket!
Norvegiană – God pĺske!
Olandeză – Gelukkig Paasfest!
Poloneză – Wesolych Swiat Wielkanocnych!
Portugheză – Páscoa Feliz!

Rusă – Schtsjastlivyje Paschi!
Sârbă – Srecan Uskrs!
Slovacă – Milostiplné prežitie Velkonocných sviatkov!
Slovenă – Vesele velikonocne praznike!
Spaniolă – Felices Pascuas!
Suedeză – Glad Pask!

Ucrainiană – З Великодніми святами (Z Velykodnimy sviatamy)
Ungară – Kellemes Húsvéti Ünnepeket
Vietnameză – Chúc Mung Phuc Sinh!