Pastila de gramatică
Mameluc – sensul şi originea cuvântului
Mameluc, în timp ce în alte limbi este un cuvânt care face parte din registrul stilistic arhaic, pentru că a dispărut realitatea pe care o denumea, în limba română este încă viu, datorită prezenţei lui în limbajul colocvial, în contextul căruia i s-a adăugat oconotaţie peiorativă.
La o simplă căutare pe Google, se poate constata prezenţa frecventă a cuvântului mamelucîn mass-media românească, mai ales când este vorba despre subiecte pe teme politice, ca in exemplele următoare: “Politicienii-mameluci din fruntea României”, “Pehlivanul mameluc”, “Mamelucul plagiator”, “Isteriile lui X şi mamelucul Y”, “Mamelucii care se plângeau că sunt prea multe bannere”, “Îi place foncţia mamelucului ăstuia” şi o mulţime de alte exemple în care exprimările sunt şi mai “colorate”. Unii ziarişti, la rândul lor, sunt numiţi, de către alţi cetăţeni, în diferite drepturi la replică sau pe forumuri, “adunătură de mameluci care prostesc cetăţenii” s.a.m.d.
Potrivit DEX, cuvântul mameluc, în limba română, este un împrumut din limba franceză (fr. mamelouk), iar sensul vechi, propriu, al cuvântului este: “Soldat de cavalerie din garda personală a sultanilor din Egipt; Cavalerist francez dintr-un escadron de gardă imperială”, explicaţie care există şi în dicţionarele altor limbi.
O istorie a cuvântului “mameluc” ne arată că acest termen provine din limba arabă (mamluk), unde denumea un soldat sclav din Evul Mediu, convertit la Islam, în serviciul califilor musulmani şi al sultanilor din Dinastia AYYubizi. Primii mameluci au fost recrutaţi dintre prizonierii nemusulmani (de obicei, copii) din Caucaz, Europa Orientală şi Rusia meridională. Aceştia erau crescuţi primind o educaţie religioasă musulmană, fiind instruiţi totodată ca soldaţi.
Cu timpul, mamelucii au format o castă militară puternică, acaparând puterea pentru ei înşişi, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, în Egipt şi în Siria, între secolele al XIII-lea şi al XVI-lea.
n Franţa, mamelucii au ajuns să formeze o parte din Garda Imperială în timpul lui Napoleon Bonaparte, în împrejurările în care, în timpul Campaniei din Egipt, a lui Napoleon, o parte dintre mameluci i s-au alăturat şi l-au urmat în Franţa.
În timpul Revoltei din 2 mai 1808, din Spania (Dos de Mayo), populatia din Madrid s-a revoltat contra ocupaţiei franceze (marcând începutul Războiului de Independenţă a Spaniei), mamelucii din garda lui Napoleon fiind un motiv în plus de ură a spaniolilor faţă de Napoleon, care se folosea de combatanţi musulmani. După căderea Primului Imperiu Francez (Imperiul Napoleonian), mamelucii din Garda Imperială franceză s-au dispersat, ultimii dintre ei fiind ucişi la Marseille, în timpul “Terorii albe”, care a reprezentat şi căderea definitivă a lui Napoleon.
În limba română, cuvântul mameluc a rămas în limbajul colocvial actual, cu sensul peiorativ (negativ) de “Om lipsit de personalitate, de păreri proprii, care face tot ce i se spune” (DEX), aşa cum se poate constata şi din exemplele din presa românească, menţionate la începutul articolului, dar şi cum putem auzi şi în alte contexte de comunicare, orală, în jurul nostru.
În Franţa, mamelucii au ajuns să formeze o parte din Garda Imperială în timpul lui Napoleon Bonaparte, în împrejurările în care, în timpul Campaniei din Egipt, a lui Napoleon, o parte dintre mameluci i s-au alăturat şi l-au urmat în Franţa.
În timpul Revoltei din 2 mai 1808, din Spania (Dos de Mayo), populatia din Madrid s-a revoltat contra ocupaţiei franceze (marcând începutul Războiului de Independenţă a Spaniei), mamelucii din garda lui Napoleon fiind un motiv în plus de ură a spaniolilor faţă de Napoleon, care se folosea de combatanţi musulmani. După căderea Primului Imperiu Francez (Imperiul Napoleonian), mamelucii din Garda Imperială franceză s-au dispersat, ultimii dintre ei fiind ucişi la Marseille, în timpul “Terorii albe”, care a reprezentat şi căderea definitivă a lui Napoleon.
destepti.ro