Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Pastila de gramatică

5 Greșeli gramaticale folosite prea des de români

Există o serie de greșeli gramaticale pe care foarte mulți români le folosesc frecvent în vorbirea de zi cu zi. Mai grav este că părinții împărtășesc erorile cu micuții lor, astfel încât, deseori, greșeala devine normă.

1. Folosirea greșită a lui “decât” ân loc de “doar” (și invers) este probabil una dintre cele mai populare erori gramaticale.

“Decât” se folosește în structuri negative și “doar” în cele afirmative. Exemple: “Nu am decât 5 lei în buzunar”, “Am doar 5 lei în buzunar” sau, ca să corectăm formularea din paragraful anterior, “Doar câteva voturi i-au lipsit pentru a deveni noul președinte”.

2. O altă greșeală are în prim-plan aversiunea pe care unii o au pentru “pe care” folosind ”care”. Acel “pe” face diferența între subiect și complement direct. Exemple: “Cartea care e pe masă”, “Cartea pe care am luat-o de pe masă”.

3. “Să aibe” este o altă “invenție” lexicală a românilor. Iată câteva întrebări puse de români pe forumuri, găsite rapid pe internet: “Câți copii trebuie să aibe o familie?”, “Câte kilograme trebuie să aibe tortul de nuntă?”, “Ce acte trebuie să aibe mașina dacă e înmatriculată pe Spania?”. Aici, nu sunt multe de explicat, corect este “să aibă”, “o să aibă” etc, niciodată cu “aibe”.

4. Pe când românii își luau credite câte nu puteau să plătească în întreaga viață pentru a-și cumpăra un amărât de apartament vechi, pe tarlaua lexicală autohtonă a apărut și “locație”. Dar nu folosit corect, ci ca sinonim pentru “chirie”. Dacă o persoană spunea, într-o discuție, “Mi-am găsit un apartament la 60.000 de euro”, se găsea un coleg să întrebe “Și cum e locația?”.
Potrivit DEX, “locație” reprezintă “chiria plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară”.

5. Este bine de știut și vizibil că românii s-au cam plictisit de “engleji” și “franceji”, de “țigare” și “sălbatec”, iar aceste aberații lexicale pot fi plasate cu mândrie în categoria “pe cale de dispariție”. Însă, există o formulare greșită ce a ținut piept, cu mare succes, trecerii anilor. “Cât aveți ceasul?” este o întrebare pe care românii o adresează adesea. Aparent, nu pare nimic greșit, dar încercați să analizați logic extrem de slaba legătură dintre cuvinte.
Întrebarea poate fi, dacă e musai să folosiți cuvântul “ceas”, “Aveți un ceas?” sau, pentru a fi și mai expliciți, “Cât este ceasul?”.

Bonus

Corect este “voiam”, nu “vroiam”. “Voiam să mă duc la meci, dar n-am mai găsit bilete!”. Corect este “serviciu”, nu “servici” și, întotdeauna, “mă-ta” are cratimă.

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Efectul Dunning-Kruger – de ce ignoranţii şi incompetenţii se supraapreciază …
Corespondenta la redactie