Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Pastila de gramatică

Ce este “limba de lemn”?

Denumirea de limbă de lemn a fost utilizată pentru prima dată în anii ‘70 ai secolului trecut şi impusă în anii ’80, de către franţuzoaica Francoise Thom, istoric şi sovietolog, mai ales după ce aceasta a publicat volumul « La langue de bois » (Limba de lemn), în care analiza tipul de discurs comunist, înţesat de clişee. Scopul utilizării limbajului de lemn, în perioada respectivă, în țările comuniste, era acela de a da impresia comunicării între putere şi popor, în realitate urmărindu-se « mascarea » realităţilor şi un fel de uniformizare a indivizilor și cu ajutorul acestui limbaj.
«Limba de lemn» sau «limbajul de lemn» este un termen lingvistic care desemnează un limbaj fără conținut ideatic consistent, plin de clișee. După cum spunea George Pruteanu: „În sensul ei clasic, limba de lemn este jargonul complex, cu particularități lexicale, topice și stilistice, elaborat de puterea totalitară pentru a-și obscuriza discursul. Limba de lemn este astfel opusul transparenței, ea trebuie descifrată, citită printre rînduri”. Acest termen desemnează, printre altele, limba utilizată de oficialitățile regimurilor comuniste, ea fiind folosită de mulți dintre membrii FSN sau PSD. Exprimarea este de o manieră în care se spune foarte puțin, se apelează la cuvinte goale de conținut.

Limba română a moștenit acest limba ep care-l întâlnim și la ziariști, unii dintre cei care acordă prea puţină atenţie formei în care sunt transmise diversele mesaje (ştiri, evenimente, reportaje, interviuri etc.). Există și aici o parte de jurnaliști care folosesc acest limbaj din neștiință, lipsă de studiu, de profesionalism, alții îl folosesc pentru manipularea maselor.
Am găsit câteva exemple : Se va acţiona energic, cu hotărâre, cu promptitudine, neabătut, în vederea realizării obiectivelor propuse…/Se vor lua măsurile corespunzătoare pentru realizarea…/S-au constatat deficienţe majore în funcţionarea instituţiilor statului… /Reaşezarea preţurilor… (în loc de scumpiri)/Se preconizează schimbări importante în societatea romanescă…/Oamenii legii (în loc de poliţişti)…/Din punct de vedere politic/social, guvernul a hotărât că…/Reformarea clasei politice este prioritară…/Pe eşichierul politic a mai apărut un partid…/Să gândim pozitiv şi să acţionăm constructiv…/Pentru viitorul României, am ales schimbarea…/Victimele accidentului au plecat pe ultimul drum…/Furtuna a lovit cu furie…/Vom propune/Vom realiza/ Vom face/Vom îndeplini etc…

George Pruteanu remarca faptul că „limba de lemn e modalitatea de a spune cât mai puțin cu cât mai multe cuvinte”… deoarece „… Puterea trebuia să dea impresia că ea comunică cu supușii, dar scopul real era să nu le transmită nimic clar”.

Potrivit wikipedia.org, utilizarea limbii de lemn este cel mai perfid mod de a escamota adevărul, de a abate atenția, de a arunca praf în ochii cititorului, sau a auditorului în cazul discursului politic, în scopul inducerii în mintal a unei viziuni idealiste, a unei dogme ideologice, sau de a anihila un adevăr. Scopul ascuns al limbii de lemn este mistificarea realității și manipularea mintalului. Cei care se folosesc de limba de lemn manifestă cea mai mare teamă de adevăr. De aceea ei învelesc mereu minciuna într-un simulacru de adevăr.
Adrian Cocosila scria: ”Limba de lemn este o limbă incremenită. Ea nu-l face pe om să vibreze la auzul vorbelor. A fi de lemn înseamnă a nu simți nimic, a fi insensibil. Așa se face, și nu trebuie să ne ascundem să afirmăm, că întâlnim și în Biserică un limbaj uscat. Avem și aici de-a face cu persoane care au cules diverse formule pe care le reproduc mecanic. Nu e vorba că nu mai gândesc, ci tristețea stă în faptul că nu mai sunt vii pentru Dumnezeu.”
Florian Bichir spunea despre acest limbaj: „La fel cum există o limbă de lemn a politicienilor şi a activiştilor de partid, există una asemănătoare în Biserică. Mulţi scribi îl fac pe Mîntuitorul Hristos un fel de gumă de mestecat, îl introduc în toate frazele, într-un fel de gimnastică lingvistică. Încă din timpul comunismului, mai mulţi condeieri bisericeşti s-au obişnuit să nu spună mai nimic, dar să umple textele cu citate bombastice şi fragmente din Sfînta Scriptură.”

Anglicismele au început să ia locul cuvintelor din limba română, transformând-o în limbaj de lemn. Spre exemplu : target (în loc de ţintă), meetting request (în loc de solicitare/invitaţie pentru o întâlnire oficială), job description (în loc de fişa postului), business plan (pentru plan de afaceri), training-uri (nu cursuri), a se focusa (în loc de a se concentra), a implementa (în loc de a executa/a face), a fi determinat în a face ceva (în loc de a fi hotărât), job (în loc de serviciu), deadline (în loc de termen limită), agreement (în loc de înţelegere/acceptare) etc.

Pentru a nu cădea în capcana acestui limbaj, trebuie în permanență să ne concentrăm asupra exprimării, limba română fiind o limbă bogată în cuvinte și expresii pe care este indicat să le folosim, să le construim. Doar noi suntem cei care e bine să căutăm nuanţe, sensuri, contexte care să dea viaţa cuvintelor, să le «desprăfuiască».

Alte exemple de limbaj de lemn:
„Pus astfel în lumină, ancorat în sinergia faptelor, recursul la universalitate nu eludează meandrele concretului.” (Ion Iliescu)
„Să luptăm pentru propășirea neamului și aducerea României pe cele mai înalte culmi de civilizație multilateral dezvoltată.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

16 + seventeen =

6 + = 9

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Cum este corect – interregional sau inter-regional, nonvaloare sau non-valoare, …
Corespondenta la redactie