Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Pastila de gramatică

A face alişveriş, a face/a avea o daraveră – sensul şi originea expresiilor

A face alişveriş este o expresie a cărei sonoritate, chiar şi pentru cei care nu sunt specialişti în studiul limbilor, trimite la o atmosferă balcanică. Aşezarea Ţărilor Române aici, la Porţile Orientului, a făcut ca, de-a lungul timpului, contactul direct dintre populaţii să aducă, în limba română, cuvinte străine de moştenirea noastră latină, dar pe care le-am asimilat, unele păstrându-se în uz până astăzi.

În funcţie de contextul istoric, în limba română au intrat cuvinte slavoneşti, greceşti, maghiare, turceşti, acestea din urmă mai ales în timpul stăpânirii otomane şi a domniilor fanariote, adică, aproximativ, între secolele al XV-lea – al XVIII-lea. Din limba turca am împrumutat, de exemplu, cuvinte precum: cafea, chef, chibrit, belea, calabalâc, fistichiu, duşman, murdar, tutun, tertip, tabiet, şerbet, marafet, sarma (care, în pofida convingerii generale că este mâncare tradiţională românească, este doar cunoscută şi preparată de mult timp în spaţiul românesc, dar nu autohtonă, ci turcească) etc.
Alişveriş, în limba turcă, înseamnă “negoţ”/”târguială”/“cumpărături”, iar “Alişveriş merkezi” înseamnă “centru comercial”. Cuvântul, în limba de origine, s-a format din “aliş” – “dare” (adică, dăruire, vindere, punere a ceva la dispoziţia cuiva), şi “veriş” – “a lua”.
Aşadar, “a face alişveriş” are sensul “a cumpăra, a târgui de la un negustor” şi este o expresie care se foloseşte, în prezent, în limbajul colocvial. Cuvântul “alişveriş”, ca şi expresia “a face alişveriş” se întâlnesc, de altfel, în majoritatea limbilor din spaţiul balcanic, şi la bulgari, şi la albanezi, greci etc.
După modelul cuvântului turcesc “alişveriş” s-a format, tot în limba turcă, împrumutat de asemenea, în română, şi cuvântul “daraveră” (dare+avere), cu varianta “dravelă” (ambele variante acceptate în DOOM 2) – cu sensul de “1.Păţanie; încurcătură; bucluc, belea. 2. (La pl.) Treburi, interese; afaceri (comerciale), negustorie. [Var.: daravéră s. f.] – Din tc. Dalavera” (DEX).
Există şi o expresie similară ca structură cu “a face alişveriş”, “a avea/a face o daraveră cu cineva”, însemnând “a avea/a face afaceri cu cineva”. Într-un sens mai larg, “daraveră” poate însemna “orice fel de relaţie care se stabileşte între două sau mai multe persoane”.

Prin urmare, dacă vrem să apelăm, în comunicarea orală, colocvială, la un limbaj mai colorat, am putea spune, de exemplu: “Poţi să faci alişveriş cu negustorul pe care îl cunoşti, dar ai grijă să nu intri în vreo daraveră sau “Nu mă interesează ce daravere ai, însă ar fi bine să faci alişveriş in locuri verificate şi de care eşti sigur”.

Sursa

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Efectul Dunning-Kruger – de ce ignoranţii şi incompetenţii se supraapreciază …
Corespondenta la redactie