Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Pastila de gramatică

Originea şi semnificaţia cuvântului “mărţişor”

Strict etimologic, cuvântul mărţişor este un derivat diminutival de la marţ (denumirea populară a lunii martie, din lat. mars), cu sufixul –işor. Specialiştii în studierea culturilor arhaice consideră că Sărbătoarea Mărţişorului, specifică spaţiului sud-est european (la români, bulgari, sârbi, greci etc.), îşi are originea în ceremoniile precreştine (tracice) de celebrare a primăverii (a Noului An).

Mărţişorul – obiectul decorativ-simbolic asociat acestei tradiţii – a apărut mai târziu, cea mai cunoscută legendă, din Martisor ghioceispaţiul românesc, referitoare la acest fapt, fiind legată de sfârşitul războiului daco-roman, din 105 – 106, în care se spune că sângele nobililor care l-au urmat pe Decebal şi sangele regelui însuşi, care, pentru a nu se prinşi de Împăratul Traian, s-au sinucis, s-ar fi scurs peste zăpada din jurul cetăţii Sarmisegetuza, unde înfloriseră primii ghiocei, aceştia crescând mai mari şi mai frumoşi ca oricând. Localnicii i-au adunat în buchetele pe care le-au legat cu lâna luată din hainele nobililor (fire albe, dar şi înroşite de sânge), astfel apărând primele mărtişoare.

MartisoareAlte mituri se referă la Baba Dochia, cea cu nouă cojoace, la care ar fi renunţat înainte ca Soarele primăverii să fi strălucit pe deplin, motiv pentru care au îngheţat şi ea şi oile ei, transformându-se în stane de piatră. Purtarea unui mărţişor – un obiect confecţionat din lemn, sticlă, ceramică etc., reprezentând flori, animale, litere s.a.m.d., legat cu şnur răsucit, alb şi roşu – ar însemna un fel de invocare a protectiei Babei Dochia.

Mărţişorul trebuie purtat până când persoana va vedea, pentru prima dată, în anul respectiv, o rândunică, un pom înflorit sau o barză, după care mărţişorul se agaţa într-un copac sau se pune sub o piatră, pentru că vietăţile mici, găsindu-l, să dea semne despre cum va fi anul în curs.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

11 + nine =

+ 62 = 63

Editorial
  • Tot așa?....Tot așa, dar parcă mai rău!

    Tot așa?….Tot așa, dar parcă mai rău!

    Gloria Vita -Ce s-a mai schimbat acolo, că mi-e dor de-acasă? -Mă sperie întrebarea ta. Dar dacă vrei, îți răspund cu altă întrebare. Când ai plecat din oraș și din țară, ai sperat că se va schimba ceva în bine? -Sincer, o fărâmă de speranță tot am avut, deși foarte …...citeste »

Afară zidu-i roșu, înăuntru-i…infraroșu/Primăria Chirnogi s-a vopsit

24 octombrie 2020

Afară zidu-i roșu, înăuntru-i…infraroșu/Primăria Chirnogi s-a vopsit

Primăria Chirnogi și-a schimbat culoarea clădirii nu doar pe cea politică. Ion Ștefan (PSD) a cîștigat alegerile locale din acest an, iar Primăria Chirnogi a primit botezul roșu. Primarul Ion Ștefan din localitatea Chirnogi, județul Călărași, este atât de îndrăgostit de culoarea roșie încât a inaugurat începerea mandatului său cu schimbarea culorii clădirii primăriei.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Este corect “cel mai celebru”? Unele structuri lingvistice sunt atât …
Corespondenta la redactie