Este corect “a-şi aduce aportul”?

A-şi aduce aportul este o structură care, în limbajul curent, poate fi auzită/citită cu o frecvenţă exasperantă. Nu este numai un cliseu lingvistic suparator, este si o greseala de exprimare. Iată câteva exemple luate la întâmplare de pe internet: “muzica militară profesionistă şi-a adus aportul la reuşita activităţii” (răsunetul.ro), “Şi a trecut, şi a făcut armata noastră minuni de vitejie, de eroism… am fi pornit la război şi am fi adus aportul nostru aliaţilor cu o armată nepregătită” (books.google.ro) – această frază aparţine, din nefericire, chiar unui istoric cunoscut, autor de cărţi – sau “un aviator român şi-a adus aportul, prin jertfa sa, la victoria armatei române… (once.ro) etc.

Probabil că şi în cazul proliferarii expresiei a-şi aduce aportul este vorba de un fenomen de “contaminare”, mulţi vorbitori de limba română utilizând-o doar pentru faptul că pare de “bonton”, fără a-şi mai pune problema corectitudinii.

Este uşor de constatat, chiar şi fără consultarea unui dicţionar, că aport – un împrumut din limba franceză (fr. apport < apporter = a aduce) – înseamnă contribuție materială, intelectuală, morală etc. adusă de cineva într-o acțiune comună (DEX).

Prin urmare, a-şi aduce aportul este o exprimare pleonastică(pleonasmul fiind o eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii, propoziții etc. care repetă în mod inutil aceeași idee). În limba română, există diverse posibilităţi de a evita un astfel de pleonasm – a aduce aduce contributia – care este absurd ca structură logică si lingvistică. Se poate spune corect, de exemplu: Cercetările ştiinţifice au contribuit la dezvoltarea acestui domeniu/Contribuţia ta la reuşita acestei activităţi a fost remarcabilă/Aportul său la creşterea veniturilor acestei instituţii nu poate fi ignorat etc.