Critic de artă Ana Amelia Dincă

Grafica Corneliei Victoria Dedu reprezintă peisaje, personaje şi compoziţii cu un grad evident de abstractizare. Realizate în acuarela şi guaşă sau în scriitura dezinvoltă a tuşului sau cărbunelui, acestea au nota de picturalitate specifică ansamblului operei, structura desenelor variind de la plăcerea redării emoţiilor în faţa naturii prin tuşe persistente, ritmice, până la planuri de culoare ample, ce sintetizează o idee plastică în acord cu influienţa modelului asupra artistei. Folosind deseori tehnicile mixte, pictoriţa reuşeşte să redea cu măiestrie ideea în simple crochiuri şi schiţe, dar şi în complexe forme analizate atent prin construcţia liniilor ce provoacă o viaţă interioară lucrărilor.

Lăsând la vedere spontaneitatea trăsăturii de penel sau a instrumentului cu ajutorul căruia grafiază instantanee din arealul selectat, desenele Corneliei Victoria Dedu au o profunzime plastică ce ţine nu numai de experienţă, ci şi de plăcerea de a lucra. Romantica linie modulată ori trasată în drepte ce denotă siguranţă şi severitate în ceea ce priveşte notaţia directă, la faţa locului, se integrează regulilor expresivităţii, similitudinii şi complementarităţii, care conferă viziunea tensională şi asimetria armonioasă, de unde nu lipsesc contrastele, perspectivele şi centrele de interes.

Lucrările de grafică reprezentând personaje se concentrează pe figura ţăranului, pe plasticitatea corpului său în momente de odihnă sau în mişcare, ambele atitudini sugerând tendinţa artistei spre o minimalizare a expresiei şi deopotrivă către o analiză pregnantă a liniei care parcurge o serie de modalităţi de descriere a formei umane, de la gestul dezinvolt al unei scriituri analitice, la modelare şi modulare cu ajutorul culorilor de apă.

În atitudine statică ori şezând, în momente de nostalgie, pozând artistei care desenează starea de o clipă a modelului întâlnit în călătoriile sale, personajele evocă un anumit moment existenţial dominat de efortul fizic lizibil în palmele noduroase, în vehemenţa privirii şi în umerii lăsaţi, în vestimentaţia simplă specifică omului de la sat şi în chipurile primordiale. Această gravitate a reprezentării are susţinerea unui stil, sobru consecinţă a adecvării subiectului la demersul plastic.

Surprinse din diferite unghiuri, din care perspectiva inversă şi cea geometrică domină, la fel dispunerea în plină pagină a personajelor, aceste desene semnate de Corneliei Victoria Dedu cuprind şi portrete compoziţionale unde mijloacele de expresie nu sunt rezumate la nivelul schiţei, ci cunosc o mai riguroasă insistenţă asupra compoziţiei printr-un demers decorativ sau cromatic. O parte dintre acurele şi guaşe, prin tipul de aplicare a culorii cu ajutorul pensulaţiei, când vibrată, când în mase compacte de laviuri ori tonuri mai dense, se află în vecinătatea picturalităţii.

Firescul care apare în linia descriptivă, supusă forţei sugestive a tuşului, acurelei, guaşei sau cărbunelui, degajă implicit naturaleţea personajelor susţinută de potrivite formule grafice şi de o înţelegere afectivă a omului simplu înzestrat cu întreaga încărcătură spirituală care îl defineşte.

Grafica reprezentând personaje este realizată începând din anii 60 ai secolului al XX-lea şi a parcurs deceniile de activitate ale artistei concomitent cu pictura de şevalet.