Cine-a blestemat poporul ăsta a avut ori de încheiat un pact cu diavolul, ori a făcut un ”hocus pocus” pentru eternitate. Dar cine-a blestemat orașul ăsta să se înece în mocirlă cu fiecare zi ce trece ? Să nu-mi spuneți că vrăjitoarele plătite să transmită energia negativă au fost întrunite la Oltenița să transforme dragostea în ură, vrednicia în lene, inteligența în prostie, onestitatea în hoție, și-au făcut cuib aici și-și mai trag câte-o carte neagră din fuste să sperie novicii, să râdă de cei slabi de înger, să se bucure că încă mai au din ce să trăiască. Pe seama naivilor. În povești ele purtau pălării negre, erau buboase, aveau nasul ascuțit, unghii lungi și zburau pe mătură, ba te și asurzeau cu râsul isteric, stăpâne pe magie. Într-un sfârșit erau prinse și arse pe rug. În zilele noastre, vrăjitoarele se îmbracă în haine obişnuite, locuiesc în case obişnuite şi au slujbe obișnuite. Și nu sunt niciodată prinse. Să înceapă atunci vânătoarea de vrăjitoare ?
Vrăjitoarea sau vrăjitorul pot fi oriunde și în orice. Atâta timp cât mintea noastră nu lasă să pătrundă magia răului în viața noastră și atâta timp cât flerul nostru surprinde adevărul și esențialul, vrăjile sau vrăjeala nu pot fi credibile. În străinătate ca și în România, aparent, oamenii apelează la vrăjitorie pentru a avea prosperitate, succes în carieră sau chiar pentru a slăbi, citează unele publicații. Asta e partea pozitivă. Magia neagră e altfel. Ea se practică mai pe la noi. Pe ce se bazează asta ? Pe un anume magnetism sau câmp magnetic ce ne împresoară îndepărtându-ne astfel de tot ce este bine, izolându-ne ca într-un țarc unde Binele nu pătrunde, pentru ca Răul să fie rege. Există o industrie în creştere în jurul “vrăjitoarelor” care, pentru bani oferă consultații cu privire la modul de a alege cele mai puternice incantaţii. Pe lângă asta, s-a aflat și ce folosesc : obiecte de vrăji, lumânări colorate, ierburi şi cristale, asta atunci când se spune că magia albă este instrumentul. Magia neagră este considerată partea întunecată a meseriei vrăjitoriei. Este practicată de persoanele malefice. Nu fac teoria vrăjitoriei, nici nu pot spune că dețin absolutul în explicații ”vrăjitorești”. Totuși, ”vrăjeala” este o manie astăzi. Controlul asupra psihicului cuiva poate fi folosit, experimentat de oricine care gândește fatidic și sinistru, efectul va depinde foarte mult de persoana asupra căreia se acționează.
Citeam deunăzi că vrăjeala politică merge mână-n mână cu cea a vrăjitoarelor! Mai mulți politicieni și-ar fi căutat de-a lungul anilor succesul în politică prin farmece, ghiocuri sau bobi. S-a tot comentat despre flacăra violet sau practicile oculte ale Bombonicăi Prodana folosite să-și sprijine soțul Liviu Dragnea în politică.
Nimic nu poate fi credibil mai ales de către un tip pragmatic, rațional, dar de speriat pentru creduli, imaturi. În practica închinată politicii din România, de peste 25 de ani poporul ăsta se lovește de lipsa de bun simț, de lipsa de educație, onestitate, lipsa omeniei politicienilor, sau într-un cuvânt de ”vrăjeala” lor. Ei la rândul lor, legați indestructibil de caracatița puterii, intră în horă și joacă până ce nici ”hopa” nu mai pot spune când picioarele se rup.
Oltenița se scaldă generos în mocirla jocurilor politice. Cine-a rămas în oraș sau cine stă mai mult pe aici a reușit să cunoască termeni precum ”minciună”, ”troc”, ”mânărie”, ”sadism”, ”hoție”, ”prosteală” sau…”vrăjeală”.
Alchimia unui mănunchi de sentimente negative, cu alte cuvinte de nesimțire umană ce trosnește viețile, este apanajul orașului de ceva timp. Vrăjeala oltenițenilor a devenit ținta politicienilor de la putere.
Oltenița a devenit un bazar al vrăjelilor. Pe lângă bârfa cotidiană nelipsită din orice colț de stradă, de birou, de firmă sau locuință, vrăjeala politică se strecoară tacticos. Inventată, ca o cucoană parvenită, cu tupeu, având iz de snobism, vrăjeala politică sau vrăjitoria cu influență puternic roșiatică săgetează spirite neinițiate, neformate, persoane needucate sau pe alocuri interesate. Cine are interese materiale a rupt legătura cu onestitatea, deschizând drum mârlăniei, cinismului, nedreptății, eșafodajului materialist spre dialectic comunist.
Cu ce a greșit în orașul ăsta însă partea aceea de oameni înăspriți de mizeriile urmelor comuniste din politica locală ? Cu ce a greșit populația asta să fie sfidată și despre a cărei soartă se vorbește ca la abator : dacă e pe moarte sau mai are de trăit și câte zile ? Cu ce a greșit populația intelectuală a orașului, partea aceea neatinsă de filipinism și de tonism ca să suporte trocuri ? Trocul era numit și vasul unde se pun lăturile pentru porci. Așadar, intelectualitatea orașului, o parte a pensionarilor care încă mai gândește, tineretul nevrăjit, maturii ostoiți de clasificarea adevărului, trebuie să suporte consecințele trocului.
Cine face și cine asistă la trocuri este personificarea monstrului cu chip de om.
Vrăjeala poate să țină pentru o parte a prostimii, partea aceea din popor cum e numită de adepții filipiniști (mai aparte decât filipinezii prin joglerii) dar pentru oamenii care încă mai au mintea trează sau pentru cei care s-au trezit iar ghiocul puterii, cristalul negru al lăcomiei, găina sacrificată întru slava prostiei cu ciobul spart din oglinda fermecată nu mai reprezintă nimic obscur, ci doar servilism catastrofic, o sinagogă străină de credința personală, mania plăcerii sclave demonului aroganței. Vrăjeala poate aduce reale distrugeri nu doar metaforic ci și faptic. Vrăjitorii politici, tributari propriilor slăbiciuni umane, frustrărilor din copilărie pornite de la diverse lipsuri, vasali dezechilibrului sentimental sau unei forme hidoase de percepții interne, își propun ei vasalizarea unor oameni nevinovați pe care să-i ”vrăjească” înainte de votul de la scrutinul din iunie pentru a călca strâmb, dar convingându-i că de fapt vor merge drept. Vasalizarea prin vrăjitoria politică ce se poartă la Oltenița prin ”giudețul” cu care acest oraș a fost blestemat, este o concentrare primitivă a celor ce se cred stăpâni de oameni și moșii. Instinctele primare sau animalice nu au dispărut din mulți politicieni. Cartea neagră le stă mereu aproape ca un buzdugan. Cu acele catastrofe vrăjitorești speră să îmbârlige din nou electoratul anul acesta. Zvonurile în Oltenița și micile bârfe de cartier nu vor înceta, cum nu au încetat vreodată. De acum înainte se așteaptă vrăjelile de stânga asezonate cu piperul unei părți așa zise de dreapta transformată în mușița ideilor samavolnice de stânga. De acum înainte a început lupta murdară a unora asupra altora, dreptatea fiind în continuare precum justiția legată la ochi.
Vom vedea de va câștiga vrăjeala, vrăjitorul filipinisto-tonist, mâncătoria și prostia. Partea proastă e că într-adevăr toată mulțimea votează, indiferent de gradul de cultură, educație, de inteligență sau credință. Și partea proastă e că majoritatea hotărăște pentru minoritate. Să vedem cum se va înclina Balanța la aceste alegeri și dacă Oltenița se va lăsa ori nu vrăjită, dacă Oltenița se va înscrie în Cartea Recordurilor cu mai mulți oameni neinspirați și fără fler ori trezvie, decât cei superior angajați în dezvoltarea umană, decât cei senini la minte.
Până atunci or lucra și vrăjitoare cu unelte albe sau negre de karate, or zbura altele pe mătură, altele or scăpa poțiuni miraculoase prin mâncărurile și băuturile celor slabi de înger. Broasca, șarpele, coarne de berbec sau râme, șopârle, șoareci și alte orătănii or vrea să ne cânte-n cor sau să joace o sârbă pentru noi. A început antrenamentul prostelii.
Ce sper eu este să vorbim de un plai mândru în curând, de un oraș occidental din iunie încolo. Iar orătăniile să nu treacă de dincolo aici. Altfel, ca să parafrazez un epigramist, vom ajunge să spunem ”Oraș mândru şi bogat,/Plai de basme, lăudat,/Din păcate, azi ni-i dat/Să rostim: a fost odat’!”