Laura Suzeanu

La nivel național, pe anumite zone din țară, medicii de familie refuză să mai elibereze trimiteri și rețete compensate din 3 ianuarie 2018. Cabinetele de medicina familiei nu vor mai acorda servicii decontate de casele de asigurări de sănătate, ca urmare a nesemnării actelor adiţionale de prelungire a contractelor de furnizare de servicii de asistenţă medicală primară, încheiate cu casele de asigurări de sănătate judeţene. Cam așa sună decizia Societății Naţionale de Medicină a Familiei (SNMF) şi a Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie.
Deși unii doctori au anunțat că vor face consultații pro-bono, pentru mulți pacienți vizita la cabinetul medicului de familie se va desfășura contra cost.

Ce se întâmplă la Oltenița cu rețetele și trimiterile compensate

Contactați telefonic, medicii de familie din Oltenița au reacționat diferit. Una dintre doctorițe nu a dorit să coopereze, fie că avea ceva de ascuns, ori că nu știu să poarte un dialog cu presa, deși subiectul era legat de o problemă a oamenilor care se lovesc de sistemul medical românesc. Doctorița iritată a preferat să irosească timpul, bulversând dialogul, refuzând să dea un răspuns concret cu privire la situația din cabinetul său. Un medic de familie ne răspunde elegant că în România nu sunt alternative în acest caz. Cât nu există o altă Casă de Asigurări de Sănătate, celor care reprezintă acest sistem nu le prea poți face nimic, nu pot fi strânși cu ușa în vreun fel și atunci nu sunt soluții multe decât să accepți condițiile lor, fiindcă nu este cazul să sufere pacienții.

Reprezentanții Casei de Asigurări de Sănătate a județului Călărași declară pentru oltenitainfo.ro că a existat un program de contracte până la 31 decembrie 2017, acesta fiind de altfel primul pas pentru o analiză a situației generale din județ, și anume cât la sută dintre medicii de familie acceptă prelungirea contractului de servicii medicale din 2017. ”Urgențele sunt asigurate. În tot județul Călărași numai 5 medici de familie au refuzat să încheie contract cu Casa de Sănătate pentru serviciile medicale. Nu este chiar o veste bună, fiindcă dacă înmulțim 5 cabinete cu 2000 de pacienți pe cabinet avem 10.000 care pot suporta anumite consecințe. Cei care suferă de boli cronice, se pot prezenta la medicul specialist fără bilet de trimitere. Printre specialiști nu avem cazuri care să refuze contractele cu Casa de Asigurări de Sănătate.” declară Medicul Șef al CAS Călărași, Silviu Drăgan. Potrivit acestuia, din Oltenița nu există nici un medic de familie care să fi refuzat încheierea de contracte cu Casa Județeană. Toți cei 10 doctori care practică Medicina de Familie au ales varianta asigurării serviciilor medicale pentru pacienți. ”Nu este un fenomen dezvoltat. Medicii din zona noastră au considerat că este mai important să ofere servicii asiguraților decât să refuze contractele. Vom crea și pentru cei 5 medici niște contracte luna aceasta, contracte care de altfel se lansează la nivel național pentru toți medicii care nu doresc încheierea contractelor de sănătate cu aceste instituții. Ei vor depune documentele și vor intra într-ujn contract nou, iar ceilalți medici vor respecta contractele aflate în derulare pe primul trimestru al anului acesta. ” mai spune dr. Drăgan. Potrivit statistii CAS Călărași, în municipiul Oltenița există până în acest moment 18.621 de asigurați împărțiți la cei 10 medici de familie.
CAS Călărași se află în relații contractuale cu următoarele categorii de furnizori de servicii medicale: medici de familie, medici stomatologi, farmacii, spitale, laboratoare pentru investigații paraclinice, furnizori de dispozitive medicale, medici specialiști (în ambulatorii de specialitate), unități de recuperare medicală.

De la ce au plecat nemulțumirile medicilor de familie

Măsura luată de medicii de familie vine ca urmare a nesemnării actelor adiționale de prelungire a contractelor de furnizare pentru serviciile de asistență medicală primară, încheiate cu casele de asigurări de sănătate județene. Doctorii sunt nemulțumiți de birocrația excesivă din sistem. O altă nemulțumirea a medicilor este legată de procentul fondurilor alocate pentru asistența medicală primară. Cadrele medicale au dorit o creștere de la 5,77% la 10%, însă proiectul pentru 2018, aflat în dezbatere în Parlament, prevede înghețarea procentului la 5,8% din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, administrat de CNAS.
Un comunicat al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) si Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de  Familie (FNPMF) făcut public zilele acestea arată că ”Decidenţii noştri nu au înţeles nici până în acest moment că Asistenţa Medicală Primară poate fi asul din mâneca unei guvernări care ar dori schimbarea şi reforma adevărată în sănătate. O ambiguitate legislativă construită în ani a împiedicat medicii de familie să aibă o relaţie contractuală normală, cu suport legal afişat la timp în transparenţă legislativă, cu pregătirea contractării conform celor prevăzute în hotărârea de guvern care reglementează Contractul-cadru şi cu buget definitivat la timp. În fiecare an am fost împinşi să semnăm acte adiţionale cu mare întârziere pentru a asigura continuitatea actelor medicale şi mai nou, raportarea lor în sistemele informatice”.
Câteva sute de medici de familie, printre care şi pacienţi, au protestat în 15 noiembrie în Piaţa Victoriei, faţă de subfinanţarea asistenţei medicale primare şi faţă de „imposibilitatea de practică optimă a medicinii de familie”, avertizând că „sistemul va intra în colaps şi va lăsa milioane de pacienţi fără îngrijirea medicală la care au dreptul în calitate de plătitori de taxe şi impozite”. Acţiunea de protest a fost organizată de „Coaliţia Solidari pentru Sănătate”, constituită la sfârşitul lunii octombrie şi din care fac parte nouă asociaţii ale medicilor şi pacienţilor, între care Societatea Naţională de Medicina Familiei, Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie şi Salvaţi Copiii.

Societatea Naţională de Medicina Familiei şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie au declarat presei centrale că nu s-a finalizat niciuna dintre problemele pentru care medicii de familie protestează de mai bine de o lună: ”Debirocratizarea este doar un deziderat, nimic din ce s-a propus pentru ca pacienţilor să le fie mai uşor în sistem nu este nici măcar încă la nivel de proiect. Finanţarea asistenţei medicale primare a fost tratată cu mărunţişuri, suma alocată prin suplimentarea bugetului fiind nesemnificativă faţă de nevoile reale ale cabinetelor pentru ca pacienţii să poată beneficia de servicii medicale de calitate. Dreptul la vacanţă al medicilor de familie continuă să fie doar o promisiune, nefiind găsită o soluţie. Suplimentarea fondurilor pentru buna funcţionare a centrelor de permanentă este încă doar o promisiune”.

În luna iulie a anului 1997 a fost adoptată de Parlamentul României și promulgată de Președintele țării, Legea Asigurărilor Sociale de Sănătate – Legea nr. 145/1997. Aceasta a urmărit modelul de asigurări tip Bismark, cu asigurare de sănătate obligatorie, bazat pe principiul solidarității și funcționând în cadrul unui sistem descentralizat. Ea a intrat în vigoare, cu toate prevederile, începând cu 1 ianuarie 1999.
În anul 2006, intrarea în vigoare a Legii nr. 95, a însemnat un cadru unitar de reglementare a întregului sector de sănătate din România. Acest act normativ, cu modificările şi completările ulterioare, a rămas până astăzi baza legislativă atât a sistemului de asigurări sociale de sănătate cât şi a întregului sistem sanitar.

Vom reveni cu amănunte despre politica de lucru a medicilor de familie în sistemul de sănătate.