de Laura Suzeanu

Oltenițenii au pomenit astăzi pe cei trecuți în neființă. Sâmbătă, 30 mai, înainte de Duminica Rusaliilor, românii ortodocși onorează cu vase și bucate “Moșii de vară”, sărbătoare dedicată pomenirii morților. Cu această ocazie, în toate bisericile ortodoxe din Oltenița s-au oficiat Sfinte Liturghii urmate de slujbe de pomenire a celor trecuți la cele veșnice. Moşii de vară prăznuiți în această sâmbătă preced sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt (Duminica Rusaliilor). Odată cu sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt (Rusaliile), orânduită la 50 de zile după Paşti, se încheie ciclul Sărbătorilor Pascale.

Biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo “adormiți”, termen care are înțelesul de stare din care te poți trezi. Preoții nu vorbesc despre trecerea într-o stare de neființă, ci de trecerea dintr-un mod de existență în alt mod de existență. Se crede că la sărbătoarea moșilor, cei răposați așteaptă să primească ofrande iar dacă familia uită sau neglijează să împlinească datina, răposații rămân supărați. Tradiția spune că mâncarea oferită drept pomană să fie caldă, iar la Moșii de Vară se dau de pomană căni, iar pe toarta lor se pun cireșe. În unele zone, creștinii împart orez cu lapte, pe lângă colivă, vinul și colacii. Pomana care se dă pentru sufletele rudelor adormite este pusă îndeosebi în vase de lut noi, cumpărate numai pentru această ocazie.

Două dintre sâmbetele din cursul anului bisericesc sunt dedicate în chip special pomenirii generale a morților: Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne (a Înfricoșatei Judecăți) și Sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (Sâmbăta Rusaliilor). Ambele zile poartă în popor denumirea de “Moși” -“Mosii de iarna” și “Mosii de vara”- pentru că în ele facem pomenirea părinților, moșilor și strămoșilor noștri cei adormiți, spun preoții oltenițeni.

Există numeroase tradiţii populare legate de această zi, în funcţie de zonă: se dau de pomană vase de lut sau de porţelan, căni, străchini şi vase de lemn, împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă iar în unele sate bucovinene au loc ritualuri de pomenire mai ales în cimitire, unde mormintele sunt curăţate şi împodobite din vreme. La porţile cimitirelor se întind mese pline cu colaci şi vin, împodobite cu flori şi frunze de tei. Au loc slujbe de pomenire, oficiate de preot, după care acesta sfinţeşte fiecare mormânt.

Ritualul început în biserici se continuă în cimitire, unde mormintele se curăţă şi se împodobesc cu flori de tei şi cu frunze de nuc. Se aprind lumânări, se dau de pomană vase  şi căni împodobite cu flori de tei şi umplute cu lapte, vin sau cireşe. Tradiţia spune că la Moşii de vară toţi morţii se duc pe Valea cu Dor, unde fiecare găseşte bucatele primite de pomană până la Rusalii. Cine nu găseşte pomană se retrage trist în mormint ţinând în braţe crengi cu flori de tei.

De Moşi se aduc la biserică frunze de nuc şi ramuri de tei, care după ce sunt binecuvântate de preoţi, se pun la icoană pentru a ocroti gospodăria de pagubă şi boală. În unele zone florile de tei sunt folosite ca remediu împotriva surzeniei. În ziua Moşilor de vară, femeile nu trebuie să muncească. Se spune că celor care nu respectă datina, le amorţesc mâinile şi nu mai au spor la muncă.

Obiceiuri străvechi în sâmbăta Rusaliilor

În seara de sâmbătă, nu este bine să mergi la fântână sau să treci printr-o răscruce de drumuri izolată fiindcă se spune că pe acolo trec duhurile rele. De asemenea, ca să nu ai probleme este bine să dormi în propria locuinţă. Femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toţi colacii daţi de pomană nu vor ajunge la cei pomeniţi, mai spune tradiţia.
Dacă plouă în ziua Moşilor de Vară, recolta anului va fi foarte bogată.