Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Sarmana faptura omeneasca e capabila de toate relele, dar tot in ea se gaseste si resortul evolutiei

Sarmana faptura omeneasca e capabila de toate relele, dar tot in ea se gaseste si resortul evolutiei.

Daca prostia ar produce suferinta, sunt oameni care ar trebui sa umble pe ulita urland de durere.

Literatura insa n-are nimic de-a face cu doctrine, cu tendinte si cu altele; e o chestie de talent; darul acesta ii imprima valoarea – in afara de ceea ce pot pune in ea cultura si convingerile intime ale omului.

Mie mi-a placut totdeauna sa beau vinul cu tovarasi. Numai dragostea cere singuratate.

Cartea nu-i lucru rau. Pentru mine a fost mangaierea vietii. M-am insotit cu ea si cu pustia si am ajuns la liniste si intelepciune.

Iluzia si visul sunt la temelia sufletului nostru.

Fiecare varsta isi are paradisul ei, pe care il pierde.

Libertatea este mai ales forta de a inlatura inraurirea altora, de a inlatura interesul si instinctul si de a intrebuinta inteligenta ta singur, in chip nobil.

Adevarat ca mai cinstit lucru nu este in lume, si mai scump si mai curat, decat omul procopsit la invatatura.

O clipa de dragoste face mai mult decat o viata de marire.

… buni si drepti. Iubiti adevarul. Mai ales … dusmani ai ignorantei si minciunii.

Omul doreste mai cu seama ce-i lipseste.

Fericirea se afla in noi…niciodata in jurul nostru.

Nu se cuvine sa apreciem greselile si prejudecatile oamenilor de demult cu prejudecatile noastre de astazi.

…Tara nu se serveste cu declaratii de dragoste, ci cu munca cinstita, si, la nevoie, cu jertfa…Nu inseamna ura…

Niciun argument nu poate sta mai presus de frumusete.

Valoarea morala a omului este in raport cu facultatea de a iubi. Zadarnice sunt toate celelalte in afara de iubire…

Tacerea este cumintenia prostilor. Ca sa-i faci pe acestia sa-si vina in firea lor adevarata, trebuie sa-i provoci sa vorbeasca.

Uneori durerile aprige lasa pe urma lor o drojdie de otrava.

Mihail Sadoveanu

Despre Mihail Sadoveanu şi persona­litatea lui şi fascinantă, şi controversată s-a scris şi s-a vorbit adesea şi în timpul vieţii lui, şi după moarte. Des­pre opera lui, asemenea. Iar dintre toate romanele lui, “Fraţii Jderi” ră­mâ­ne, cu siguranţă, una dintre po­veş­tile cele mai îndrăgite în literatura română. S-a nascut la 5 noiembrie 1880 la Pașcani, a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român.

Mihail_SadoveanuCunoscut mai degrabă ca un ilustru scriitor decât ca om politic, Mihail Sadoveanu a lăsat posterităţii o operă care se întinde pe o jumătate de secol, având „amploarea unei întregi literaturi”, îndreptăţind caracterizarea lui George Călinescu care aprecia că „esenţa operei lui Sadoveanu stă în dimensionalitate, în granduare”. Raportat la curentele literare, Mihail Sadoveanu a fost caracterizat de critica literară drept un realist cu viziune romantică şi un romantic care aduce detalii ca un realist, un contemplativ. Opera sa se poate grupa în cîteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian), precum și o ultimă fază care corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.
Părinții lui Mihail Sadoveanu au fost avocatul Alexandru Sadoveanu din Oltenia și Profira Ursache, fată de răzeși. Urmează gimnaziul “Alecu Alecsandru Donici” la Fălticeni. În timp ce studia la gimnaziu, în 1897, intenționează să alcătuiască, împreună cu un coleg, o monografie asupra lui Ștefan cel Mare, renunțînd, însă, din lipsă de izvoare Sadoveanu-tanaristorice. Urmează apoi cursurile Liceului Național din Iași, iar la București studiază dreptul. Debutează în revista bucureșteană Dracu în 1897. În 1898 începe să colaboreze la foaia Viața nouă alături de Gala Galaction, N.D. Cocea, Tudor Arghezi ș.a., semnînd cu numele său, dar și cu pseudonimul M.S. Cobuz.

A fost președintele Uniunii Scriitorilor din România și, începând cu anul 1921, membru al Academiei Române. A primit Premiul Lenin pentru Pace în 1961. În anul 1928 devine Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România. A fost cumnatul criticului literar Izabela Sadoveanu-Evan. Copiii săi, Profira și Paul-Mihu Sadoveanu, au mers pe urmele tatălui și au devenit la rândul lor scriitori.

Unul din liderii generației sale, și unul din cei mai reprezentativi scriitori români, Mihail Sadoveanu este totodată recunoscut pentru calitățile sale de povestitor, scrierile despre natură și descrieri ale mediului rural. Contemporanii săi l-au plasat pe Sadoveanu alături de Liviu Rebreanu și Cezar Petrescu, fiind considerați în perioada interbelică, datorită diferențelor de stil și abordare, mari romancieri. Criticul Ovid S. Crohmălniceanu le descrie activitatea, concentrându-se pe ilustrarea vieții rurale, fiind totuși părtinitor, semn că perioada interbelică a fost una agitată, în timp ce istoricul literar Marcel Cornis-Pope îi conideră pe Sadoveanu și Rebreanu „cei mai importanți romancieri ai primei jumătăți a secolului al XX-lea” din România. În 1944, Tudor Vianu îl considera pe Sadoveanu „cel mai important scriitor român pe care îl are România [în prezent], primul dintre cei de-o seamă cu el.”[115] Subliniind originalitatea în contextul literaturii române considerându-l unul din scriitorii care militau pentru „tendința națională” (opusă moderniștilor cosmopoliți), George Călinescu a mai notat că, printre multele sale povești și romane, Sadoveanu împrumută din stilul predecesorilor și contemporanilor săi Ion Luca Caragiale, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Emil Gârleanu, Demostene Botez, Otilia Cazimir, Calistrat Hogaș, I. A. Bassarabescu și Ionel Teodoreanu.

Din punct de vedre al orientării politice, la începutul activităţii sale, Sadoveanu a făcut parte din Partidul Poporului,Mihail-Sadoveanu Mihail Sadoveanuapoi l-a urmat pe Constantin Argetoianu când acesta şi-a fondat propriul partid, timp în care fost numit preşedinte al Senatului. După instalarea regimului autoritar a lui Carol al II-lea, scriitorul s-a numărat printre cei fideli monarhiei, dar după venirea comuniştilor la putere acesta şi-a schimbat brusc orientarea politică devenind un fervent susţinător al regimului. Astfel, exact în acestă perioadă, Mihail Sadoveanu ocupă funcţia de preşedinte al Adunării Deputaţilor şi se numără printre cei cinci membri ai Prezidiului provizoriu al Republicii Populare Române, care a preluat conducerea statului după abdicarea regelui Mihai I.
Sadoveanu a fost ales preşedinte al Uniunii Scriitorilor (23 iunie 1956 – 19 noiembrie 1961), laureat al Premiului de Stat şi al Premiului Lenin pentru pace (1960), precum şi decorat cu titlul „Erou al Muncii Socialiste”. Se stinge din viaţă pe 19 noiembrie 1961, la vârsta de 81 de ani, fiind înmormântat alături de Eminescu și Caragiale.

“Sadoveanu cultivă valorile inteligenței, drept nu ale unei inteligente dialectice, ci ale uneia ”așezate” […]. Personajul lui cel mai caracteristic e dominat de înțelepciunea adîncă și puțin sceptică a omului care confruntă orice situație de viață cu o enormă experiență personală, istorică, ancestrală.”

                  (Al. George)
  • Șoimii (1904)
  • Floare ofilită, nuvele (1905)
  • Mormântul unui copil (1905)
  • Amintirile căprarului Gheorghiță (1905)
  • Vremuri de bejenie (1906)
  • La noi în Viișoara (1906)
  • Esopia (1906)
  • Însemnările lui Neculai Manea, nuvele (1906)
  • Oameni și locuri,Editura Minerva a Institutului de Arte Grafice,București (1908)
  • O istorie de demult (1907)
  • Duduia Margareta (1907)
  • Istoria marelui împărat Alexandru Macedon în vremea când era emirul lumii 5250 de ani (1907)
  • Povestiri de seară (1909)
  • Genoveva de Brabant (1909)
  • Cum putem scăpa de nevoi și cum putem dobândi pământ (1909)
  • Cântecul amintirii (1909)
  • Apa morților (1911)
  • Povestiri de petrecere și folos (1911)
  • Bordeenii, roman, (1912)
  • Un instigator (1912)
  • Priveliști dobrogene (1914)
  • Neamul Șoimăreștilor, roman (1915)
  • Foi de toamnă (1916)
  • Printre gene (1916)
  • 44 de zile în Bulgaria (1916)
  • Umiliții mei prieteni (1917)
  • Umbre (1919)
  • În amintirea lui Creangă (1919)
  • Priveghiuri (1919)
  • Povestiri pentru moldoveni (1919)
  • Cocostârcul albastru (1921)
  • Strada Lăpușneanu (1921)
  • Neagra Șarului (1922)
  • Pildele lui cuconu Vichentie (1922)
  • Lacrimile ieromonahului Veniamin (1922)
  • Oameni din lună (1923)
  • Ți-aduci aminte (1923)
  • Războiul balcanic (1923)
  • Venea o moară pe Siret (1924)
  • Țara de dincolo de negură (1926)
  • Dumbrava minunată (1926)
  • Povestiri pentru copii (1926)
  • Dimineți de iulie. Stigletele (1927)
  • Demonul tinereții (1928)
  • Hanu-Ancuței (1928)
  • Împărăția apelor (1928)
  • O întâmplare ciudată (1928)
  • Olanda, reportaje de călătorie în Olanda (1928)
  • Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, roman (1929)
  • Baltagul, roman (1930)
  • Depărtări, roman (1931)
  • Măria Sa, puiul pădurii, roman (1930)
  • Nunta domniței Ruxandra, roman (1932)
  • Uvar (1932)
  • Creanga de aur, roman (1933)
  • Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933)
  • Soarele în baltă sau aventurile șahului (1934)
  • Nopțile de Sânziene, roman (1934)
  • Viața lui Ștefan cel Mare, biografie (1934)
  • Trenul fantomă (1934)
  • Cele mai vechi amintiri (1934)
  • Cuibul invaziilor (1935)
  • Povestiri alese (1935)
  • Paștile blajinilor (1935)
  • Inima noastră, (1935)
  • Povestiri pentru copii (1935)
  • Cazul Eugeniței Costea (1936)
  • Ion Creangă, conferință (1936)
  • Ion Neculce, conferință (1936)
  • Țara cangurului (1937)
  • Istorisiri de vânătoare (1937)
  • Ochi de urs (1938)
  • Valea Frumoasei (1938)
  • Morminte (1939)
  • Frații Jderi, (1935-1942),
    • Vol. I, Ucenicia lui Ionuț, (1935)
    • Vol. II, Izvorul Alb, (1936)
    • Vol. III, Oamenii Măriei Sale, (1942)
  • Divanul persian, roman (1940)
  • Cincizeci de ani de la moartea lui Creangă, conferință (1940)
  • Vechime (1940)
  • Ostrovul lupilor (1941)
  • Povestirile de la Bradu- Strâmb (1941)
  • Anii de ucenicie (1944)
  • Fantazii răsăritene (1946)
  • Caleidoscop (1946)
  • Nada Florilor, amintirile unui pescar cu undița (1951)
  • Nicoară Potcoavă, roman (1952)
  • Însemnări pe marginea articolului 80 (1952)
  • Aventuri în Lunca Dunării (1954)
  • Evocări (1954)
enciclopediaromaniei.ro 
wikipedia.org
istoria.md

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

13 + = 19

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Efectul Dunning-Kruger – de ce ignoranţii şi incompetenţii se supraapreciază …
Corespondenta la redactie