Adevarul te eliberează de robie-site susținut și de românii de pretutindeni

Ştiinţa nu a înţeles încă arta profeţiei. Anticipăm prea multe pentru anul următor şi totuşi prea puţine pentru următorii zece ani.

Ştiinţa nu a înţeles încă arta profeţiei. Anticipăm prea multe pentru anul următor şi totuşi prea puţine pentru următorii zece ani.

Misterul creează minuni, iar minunea stă la baza dorinţei omului de a înţelege.

Întotdeauna este imposibil până când este făcut.

Cercetările crează noi cunoştinţe.

Am fost convins că până la sfârşitul secolului vom realiza mai multe decât s-a întâmplat de fapt.

Cred că oamenii merg pe Lună pentru că este in natura sufletului lor să înfrunte provocări. Ne este impus să facem asemenea lucruri la fel cum somonul înoată în amonte.

Oamenilor le plac teoriile conspiraţiei, sunt foarte interesante. Eu nu-mi fac griji, ştiu că cineva se va întoarce şi va recupera camera video pe care am lăsat-o acolo.

Am văzut că multe organizaţii, în care nu sunt membru, pretind că sunt şi multe familii – între care mulţi Armstrong – fac conexiuni între noi, multe fiind false. Foarte mulţi oameni se identifică cu succesul Apollo. Afirmaţia că aş fi devenit musulman este doar o versiune extremă a poveştilor prin care oamenii spun că ştiu pe cineva pe care aş putea să îl ştiu şi eu.

Am pus degetul mare şi am şters planeta Pământ.

Piloţii nu găsesec nici o bucurie specială în mersul pe jos. Piloţilor le place zborul.

Este un pas mic pentru om, dar un pas mare pentru omenire.

Cred că fiecare om are un număr finit de bătăi ale inimii. Eu nu inteniţionez să irosesc nici una făcând exerciţii fizice.

Geologii au o vorbă – pietrele ţin minte.

Da, gravitaţia Lunii ar fi trebuit să difere de cea a Terrei! Fără alte explicaţii…

Am avut sute de mii de oameni care şi-au dorit sa-şi facă treaba perfect şi cred că s-au descurcat atât de bine pe cât se aştepta oricine.

Am încercat cât am putut de mult să nu avem prea multă încredere in noi, deoarece atunci când se întâmplă asta de obicei se întâmplă ceva rău.

Singurul lucru pe care îl regret este faptul că munca mea a durat foarte mult şi a necesitat multe călătorii.

Deltaplanele şi avioanele sunt maşinării de zburat extraordinare. Mai aproape de atât nu poţi ajunge de stadiul de pasăre.

Deodată am realizat că acel mic bob de mazăre, frumos şi albastru, este Pământul. Mi-am ridicat degetul mare şi am închis un ochi iar degetul eclipsa întreaga planetă. Nu m-am simţit ca un uriaş. M-am simţit foarte, foarte mic.

Neil Armstrong

O teorie des vehiculată spunea că, atunci când a pășit pe suprafața Lunii, Neil Armstrong

Neil Armstrong.

Neil Armstrong.

a auzit niște cuvinte pe care nu le-a putut descifra, într-o limbă pe care nu a recunoscut-o…
A făcut istorie, fiind primul om care a păşit pe Lună. Peste 500 de milioane de oameni din întreaga lume urmăreau, pe 20 iulie 1969, aselenizarea navei Apollo 11… „A fost printre cei mai mari eroi americani – nu doar ai timpului său, ci ai tuturor timpurilor. Când el şi membrii echipajului său au lansat, în 1969, Apollo 11, au purtat cu ei aspiraţiile unei întregi naţiuni”, spunea preşedintele SUA, Barack Obama. Eroul american Neil Armstrong a fost primul om care a păşit pe Lună şi nimeni nu poate uita memorabilele lui cuvinte: „Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru umanitate”.

Neil Armstrong s-a născut în Wapakoneta, Ohio, la data de 5 august1930. Mama sa era de origine scoţiană-irlandeză, iar tatăl său, de origine germană. În anul 1953 s-a inrolat pe celebra staţie navală Pensacola, tot atunci este trimis ca pilot în războiul din Korea. Neil Armstrong-Într-o misiune de luptă este atacat de la sol şi rănit. Neputând să aterizeze în siguranţă a fost nevoit să se catapulteze pentru a-şi salva viaţa. Aterizează în ocean, dar echipele de salvare nu reuşesc să-l salveze din cauza vântului puternic. După mai bine de o zi de plutire în derivă reuseşte să ajună la mal, unde este salvat de un pluton de soldaţi americani.
După război devine pilot de teste pentru aviaţia americană. În anul 1960 se înscrie în programul de pregatire al NASA. Dupa mai mulţi ani de instructaj Armstrong primeşte si prima misiune: Gemini 5. Urmează alte două proiecte la care participă Gemini 8, şi Gemini 11.
Contextul mondial arăta în anii ‘50 cât de necesară era o schimbare pentru SUA în lupta pentru supremaţia spaţiului cosmic cu URSS. Uniunea Sovietică ajunsese deja în spaţiu. În 1957 a lansat primul satelit artificial, având mărimea unei mingi de plajă. La patru ani după surpriza Sputnik I, din 1957, cosmonautul Iuri Gagarin a devenit pri­mul om care a ajuns în spaţiu. Gemini 11 a fost ultima misiune în spaţiu înainte de celebra Apollo 11, cu aterizarea pe Lună.


La 16 iulie, echipajul format din Neil Armstrong (comandant), Edwin Buzz Aldrin (pilotul modulului lunar

Neil Armstrong, Edwin Buzz Aldrin și Michael Collins

Neil Armstrong, Edwin Buzz Aldrin și Michael Collins

Eagle) şi Michael Collins (pilotul modulului de serviciu) şi-a început misiunea. Apollo 11. Cei trei astronauţi s-au instalat în faţa modulului de comandă Columbia al navetei ataşată rachetei lansatoare Saturn V şi au pornit la drum.
A fost pasionat de zbor de la o vârstă fragedă și a obținut licența de pilot la vârsta de 16 ani. În 1947, Armstrong a început studiile sale în inginerie aeronautică la Universitatea Purdue cu o bursă de la US Navy. Studiile sale au fost întrerupte în 1949, când a fost chemat să slujească în războiul din Coreea. Armstrong a zburat în 78 de misiuni de luptă în timpul acestui conflict militar. El a părăsit serviciul în 1952, și a revenit la facultate. Câțiva ani mai târziu, Armstrong s-a alăturat Comitetului Național Consultativ pentru Aeronautică (NACA), care mai târziu a devenit Administrația Națională a Aeronauticii și a Administrării Spațiului (NASA). Pentru această agenție guvernamentală a lucrat într-o serie de capacități diferite, inclusiv servind ca pilot de încercare și ca inginer. A testat mai multe aeronave de mare viteză, inclusiv X-15, care putea atinge o viteză maximă de 4.000 de mile pe oră.
Neil Armstrong a fost înzestrat cu conducerea primei misiuni lunare americane la bordul capsulei Apollo 11 alături de astronauţii Buzz Aldrin şi Michael Collins.

Neil Alden Armstrong avea când a pășit pe lună 38 de ani şi, chiar dacă atinsese unul dintre marile obiective ale omenirii, nu şi-a savurat realizarea, ci a părut dimpotrivă frustrat de recunoaşterea pe care i-a adus-o.

Neil Armstrong Training for Apollo 11 Mission“Cred că tuturor ne place să fim recunoscuţi, nu pentru un singur foc de artificii, ci pentru întreaga activitate”, a declarat Armstrong într-un interviu pentru CBS în 2005.

Când a fost întrebat cum se simte ştiind că urmele lăsate de paşii lui vor rămâne pe suprafaţa lunii probabil pentru mii de ani, el a răspuns: “Eu sper că cineva va merge până acolo zilele astea să le cureţe”.
Se pare că Neil Armstrong n-a putut înţelege niciodată de ce paşii săi pe Lună au atras atât de multă atenţie, a spus şi James Hansen, autorul cărţii “First Man: The Life of Neil A. Armstrong”.
Misiunea Apollo 11 a fost şi ultimul zbor în spaţiu al lui Armstrong. În anul următor i s-a dat o muncă de birou, la departamentul de cercetare avansată şi tehnologie de la NASA.
După ce şi-a încheiat activitatea la NASA, Armstrong a dus o viaţă foarte discretă. Nu a avut un rol important la evenimentele care au marcat cea de-a 25-a aniversare a aselenizării, în 1994.
Hansen a mai declarat că poveştile cu Armstrong care visa să ajungă în spaţiul încă de mic nu sunt Neil Armstrong_autentice, deşi legendarul astronaut s-a dedicat de la început zborului. “Toată viaţa lui era dedicată zborului. Toată viaţa lui era dedicată pilotajului”, a spus Hansen. La un an după misiunea Apollo 11, Armstrong a părăsit NASA pentru a deveni profesor de inginerie la Universitatea din Cincinnati. El a şi locuit în zona Cincinnati cu soţia lui, Carol.
În jurul eroului american s-au ţesut de-a lungul timpului diverse poveşti şi teorii ale conspiraţiei. „Oamenilor le plac teoriile conspiraţiei, sunt foarte interesante. Eu numi fac griji, ştiu că cineva se va întoarce şi va recupera camera video pe care am lăsat-o acolo”, spunea Armstrong pentru Daily Mail.


„Un pas mic pentru om, dar un salt mare pentru omenire”… După pronunţarea acestor cuvinte de către Armstrong când a pășit pe Lună , se pare că s-a întâmplat ceva. Interferenţe neaşteptate au întrerupt emisia, cei de la sol rămânând fără niciun contact timp de două minute. Mai târziu, ufologii americani şi europeni au dat publicităţii o înregistrare captată, se pare, de radioamatori care urmăreau în direct comunicaţiile între Apollo 11 şi Huston.
Este vorba de o conversaţie despre ce s-a petrecut cu adevărat pe Lună şi care diferă de ceea ce s-a declarat opiniei publice de către guvernul american…Astfel, la un moment dat, probabil când Armstrong Neil-Armstrong-şi Aldrin reveneau spre modul, după promenada lunară, ar fi avut loc următoarea conversaţie: „- Ce a fost asta? Dumnezeule, ce a fost? Este tot ceea ce vrem să ştim. Sunt enorme! Pur şi simplu enorme, vă spun! Nu, nu este din cauza câmpului de distorsiune! E de necrezut… Suntem bine, dar am descoperit nişte vizitatori. Da, au rămas aici o perioadă, dacă e să judecăm după instalaţiile lor…”. După acest mesaj, conform comunicatului emis de Huston, controlorii au încercat să-i calmeze pe astronauţi, iar securitatea începuse deja să elibereze sala de comunicaţii.
Potrivit unora dintre mărturii, după expediţie, într-o călătorie în Egipt, Armstrong a auzit o chemare islamică la rugăciune şi a recunoscut cuvintele pe care le auzise pe Lună: „Allahu akbar”. Povestea a fost transmisă persistent în presa din trei ţări islamice: Egipt, Malaezia şi Indonezia. Atât de populară a fost legenda, încât, în 1983, Phil Parshall, director la Institutul Creştin pentru Cercetare Asian Research Center International, i-a scris lui Armstrong pentru a verifica veridicitatea informaţiei.
Răspunsul a infirmat zvonul convertirii. În anii 50, Armstrong candidase pentru poziţia de lider a unei Neil_Armstrong_grupe de cercetaşi în cadrul Bisericii Metodiste. În formularul completat pentru postul solicitat, Armstrong a notat la capitolul „Afiliere religioasă” doar atât: „Deist”.
În biografia lui oficială, „First Man: The Life of Neil A. Armstrong”, fostul astronaut respinge din nou zvonul convertirii: „Am văzut că multe organizaţii, în care nu sunt membru, pretind că sunt şi multe familii – între care mulţi Armstrong – fac conexiuni între noi, multe fiind false. Foarte mulţi oameni se identifică cu succesul Apollo. Afirmaţia că aş fi devenit musulman este doar o versiune extremă a poveştilor prin care oamenii spun că ştiu pe cineva pe care aş putea să îl ştiu şi eu.”
Armstrong a încetat din viață la 25 august 2012 în urma unor complicații la inimă. A lăsat în urmă doi fii, un fiu şi o fiică vitregi, 10 nepoţi, un frate şi o soră.

Neil Armstrong

Neil Armstrong

Pentru unii, trecerea în nefiinţă a lui Armstrong înseamnă dispariţia unuia dintre puţinii oameni care au luat parte la cea mai mare conspiraţie din istoria omenirii.
Primul pas pe Lună a permis SUA să se impună în faţa URSS în cursa spaţială. America anilor ’60 înţelesese destul de bine ambiţiile politice ale Washingtonului.
Neil Armstrong continuă şi astăzi să fie o personalitate marcantă în SUA. Pentru mulţi Armstrong rămâne un astronaut care a făcut istorie.

Surse:
ro.wikipedia.org
historia.ro
evz.ro
mediafax.ro
autori.citatepedia.ro
youtube.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

two × five =

+ 25 = 30

Editorial
  • Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    Dumnezeu nu face politică și nici preoții cu har nu pupă demagogi în fund

    “Tineți cu tărie Ortodoxia… Noi trăim acum timpuri însemnate în Apocalipsă, cele despre care îngerul a strigat: “Vai de cei ce trăiesc!” – înainte de venirea lăcustelor. “Istoria ne arată că Dumnezeu conduce popoarele și dă lecții de morală întregii lumi”. Viața socială se măsoară cu anii, secolele, mileniile, dar …...citeste »

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

6 iulie 2021

Ioana Pavelescu, singura elevă din Oltenița care a obținut media 10 la Bacalaureat: ”În momentul în care vezi rezultatul nu îți vine să crezi. Și te mai uiți o dată, să te asiguri că e corect. Și încă o dată…”

Ioana Pavelescu a obținut media generală 10,00 la examenul recent de Bacalaureat. Ioana a împlinit pe 11 iulie vârsta majoratului și iată că la examenul maturității își demonstrează ei personal în primul rând, că studiul individual este important. Ioana nu are o rețetă secretă pentru această performanță deoarece munca susținută, munca în mod echilibrat a fost făcută cu răbdare, fără pauze prea lungi și urmând sfaturile părinților săi.

  • Pastila de gramatică

    Pastila de gramatică

    Cum se scrie corect Mall-ul sau Mallul Potrivit Dicţionarului ortografic, ortoepic …
Corespondenta la redactie