Partidele parlamentare au ajuns la un consens asupra proiectului de lege privind confiscarea extinsă a averilor ilicite. Inițiativa zăcea de trei ani de zile în sertarele Parlamentului, iar România risca să fie amendată dacă nu transpunea Directiva europeană privind confiscarea bunurilor obținute din infracțiuni. Cu o lună înaintea alegeri, partidele parlamentare și-au dat acordul pentru proiectul inițiat în 2017 de guvernul Tudose, dar cu amendamente.

”Tocmai s-a votat proiectul de lege privind confiscarea averilor ilicite! Unanimitate de voturi! Ziua de astazi, o zi de 13, s-a dovedit a fi o zi nefasta pentru cei certati cu legea! E de fapt martea alba!

Directiva europeană privind confiscarea extinsă a bunurilor obținute din infracțiuni a fost adoptată în 2014, iar România trebuia să o transpună în legislația națională până în 2015. Parlamentul a avut pe masă o inițiativă a guvernului Tudose încă din 2017, dar ea a stat ascunsă prin sertarele din Parlament în timpul majorității deținute de PSD. Subiectul a revenit pe agenda publică cu puțin timp înaintea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare.

Expertul anticorupție, Laura Ștefan, susține că legislația aflată în vigoare nu acoperea toate cerințele legislației europene și de aceea a fost nevoie de acest nou proiect. Ea trage un semnal de alarmă și asupra organizațiilor infracționale pentru a căror combatere e esențială decuplarea de la resursele obținute în mod ilegal.

Principalele deosebiri față de legea în vigoare sunt:

• Confiscarea extinsă în forma actuală se putea face doar pentru anumite infracțiuni. În forma care va trece de Parlament, instanțele pot stabili confiscarea extinsă pentru orice fel de infracțiune cu pedeapsă mai mare de 4 ani.
• Se elimină condiția existentă în legislația actuală cu privire la proveniența bunurilor care intră în categoria de avere nejustificată. Până acum se cerea ca bunurile care intră în zona de confiscare extinsă să fie obținute prin activități similare cu cele pentru care a fost dispusă condamnarea. Eliminarea listei se simplifică mult modul în care se stabilește proveniența bunurilor.
• A fost reformulată condiția necesară pentru dispunerea confiscării extinse, instanța trebuie să își formeze convingerea că bunurile provin din activități infracționale. Convingerea se poate baza pe proporția între venituri și averea persoanei. Laura Ștefan crede că aici se poate ajunge la o contestare la Curtea Constituțională, deoarece în Legea Fundamentală se prevede la articolul 44: caracterul licit al dobândirii (n.r. – averii) se prezumă.
• Noul proiect introduce obligativitatea dispunerii măsurilor asiguratorii cu privire la averea nejustificată a unui inculpat. Cu cât măsurile se iau mai repede în procedură și nu se așteaptă finalizarea procesului, se poate executa bunurile persoanei condamnate. E bine că procurorii să demareze foarte devreme în dosar procedurile de identificare și disponibilizare a bunurilor.

Laura Ștefan consideră că votul din Parlament are legătură directă cu alegerile parlamentare. „Dacă există o altă motivație, aveam această lege până acum”, a precizat expertul anticorupție.

Ea avertizează că simplul vot din Parlament nu va duce automat la confiscarea averilor ilicite.

„Faptul că o instanță decide la finalul procesului că se confiscă niște bunuri, nu înseamnă că respectivele bunuri chiar vor fi confiscate și valorificate pentru ca niște bani să intre la bugetul de stat. Dacă bunurile nu au fost disponibilizate foarte devreme, identificate, dacă nu au fost administrate, e iluzoriu să ne închipuim că ANAF poate să pună în aplicare decizia instanței”, susține Laura Ștefan.

Toate partidele se laudă cu confiscarea extinsă. PSD, partidul care a ținut la sertar proiectul în ultimii ani, a votat și el în Comisia Juridică și în plen în favoarea inițiativei.

Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este desemnată ca autoritate naţională competentă să centralizeze datele primite de la autorităţi în ceea ce priveşte măsurile asigurătorii, confiscările speciale şi confiscările extinse dispuse în cursul procedurilor judiciare penale şi să realizeze statistici pe care le transmite anual, prin intermediul Ministerului Justiţiei, Comisiei Europene, în aplicarea prevederilor art.ll din Directivei Uniunii Europene.

Recuperări cu încetinitorul

Cel mai cunoscut caz în care recuperarea prejudiciului s-a desfășurat într-un ritm foarte lent și într-o proporție redusă este cel al lui Dan Voiculescu. Fostul președinte al Grivco a fost condamnat la zece ani de închisoare, dar și la recuperarea unui prejudiciu în valoarea de 80 de milioane de euro. Până la sfârșitul anului trecut, suma recuperată în cazul Dan Voiculescu era de 18 milioane de euro.

Sursa